Biserica romano-catolică (fosta biserică şi mănăstire iezuită), Baia Mare


Impozantul spaţiu interior al bisericii, dar şi faţada cu două turnuri se aseamănă cu biserica iezuită din Cluj (biserica piaristă de astăzi), şi pe baza acestor corespondenţe s-a presupus, dealtfel întemeiat, că şi această clădire ar fi opera arhitectului, nu demult [...]

Casa Makariás, Târgu Mures


Aspectul baroc al clădirii ne dezvăluie într-o oarecare măsură desenele lui Mikolai Tóth István din anii 1820. Pe aceste desene apare o clădire cu 9 axe: în axa 5 se deschide o uşă spre stradă, iar în axa 6 se află poarta mare a clădirii. Pe baza desenelor se poate constata că clădirea are deja cele două aripi laterale dinspre curte şi are o şarpantă frântă în două ape, [...]

Conexiuni literare româno-maghiare, 1945–1989


După al Doilea Război Mondial, legăturile literare româno-maghiare se caracterizează printr-o dublă înfăţişare. Pe de o parte, servesc în mod contestabil o mai bună cunoaştere, pe de altă parte au un specific „de vitrină", fiind utilizate pentru a voala sau a contracara tensiunile. Încă în vara anului 1945 a fost înfiinţată atât la Budapesta, cât şi la Bucureşti Societatea de Prietenie Maghiaro-Română, respectiv Româno-Maghiară. Societatea din Bucureşti a editat şi un organ intitulat Revista Româno-Maghiară începând din martie 1948. Uniunea Populară Maghiară a pus accentul începând cu primul său congres, din mai 1945, pe faptul că scriitorii maghiari din [...]


include

include

include