Cetăţuia din Cluj-Napoca


Poarta Apei (Wasser Thor), este amplasată pe latura estică a incintei. Două contraforturi masive plachează deschiderea acesteia săpată în panta exterioară a valului de pământ. Deschiderea porţii în formă de mâner de coş este flancată de doi pilaştri plaţi, legaţi de o platbandă orizontală. Gangul de [...]

Piaţa Unirii nr. 24. (Casa Municipală de Cultură, fostul sediu a Asociaţiei Meseriaşilor din Cluj), Cluj-Napoca


Clădirea este construită în stil eclectic, având un plan în formă de L, trei nivele (subsol-parter-etaj), faţadă principală articulată cu soclu tencuit, brâu îngust şi cornişă profilată, sprijintă pe un şir de console. Parterul este străpuns de o poartă pietonală cu închidere semicirculară [...]

Viaţa literară şi culturală maghiară a oraşului Cristuru Secuiesc până în 1989


Prima atestare documentară a oraşului datează din 1333: preotul din „Santa Cruce", care figurează în registrul dijmelor papale, plătea în acea vreme cea mai mare dijmă papală din regiune, dispunea aşadar deja de o parohie însemnată. Mai târziu, Cristuru Secuiesc este amintit ca oraş câmpenesc într-un document din 1459, rangul acesta fiind păstrat până în 1886. Biserica romano-catolică a oraşului este un monument arhitectural în stil gotic târziu, pe una dintre cheile de boltă ale sanctuarului ogival este sculptat anul 1458. Totuşi, cu ocazia săpăturilor arheologice de la sfârşitul anilor '60, în afara zidului bisericii s-au descoperit morminte din secolele XI-XII. Biserica [...]


include

include

include