Căutarea nu are rezultat în baza noastră de date. Încercaţi AICI

Turnul Sf. Ştefan, Baia Mare


Turnul bisericii parohiale medievale se ridică la sud de „centrul vechi” al oraşului, pe o piaţetă denumită de către localnici „Ţintirimul”. Piaţeta este practic înconjurată de biserici: la capătul vestic se află turnul Sf. Ştefan, pe latura sudică [...]

Biserica reformată de pe bd. 21 Decembrie 1989 (Biserica reformată din Oraşul de Jos), Cluj-Napoca


Impozantul spaţiu interior a bisericii, boltit cu calote boeme şi cu o cupolă centrală, a fost finalizat între anii 1847–1850. Planul bisericii este central, conform exigenţelor liturghiei calvine, în care cele două nave de 50 de metri se încrucişează sub cupola cu un diametru de 12 metri. Este interesant faptul că cupola se află sub acoperiş,  iar planul în cruce a bisericii se observă cu greu [...]

Identitatea maghiaro-armeană


În Transilvania, stabilirea în masă a armenilor a avut loc în ultima treime a secolului al XVII-lea. Tradiţia şi literatura de specialitate mai veche leagă stabilirea lor de o singură dată: 1672. Armenii au apărut însă mult mai devreme în Transilvania, iar stabilirea lor în grupuri mai mici sau mai mari a continuat şi în prima parte a secolului al XVIII-lea. Potrivit tradiţiei, un grup mai mare al armenilor, venind din Moldova în jurul anului 1672 prin strâmtorile bine-cunoscute de ei, s-a stabilit iniţial în apropierea acestora: în Bistriţa, Gheorgheni, Frumoasa, Gurghiu, Petelea, Suseni şi pe moşia principelui Apafi de la Ibaşfalău.Armenii din Transilvania au funcţionat în Transilvania ca o [...]


include

include

include