Proiectul “Digitalizare pentru interculturalitate II” categorie: enciclopedie [2012-10-26]

Proiectul digitalizării și publicării revistei "Glasul minorităților" a fost realizat în cadrul proiectului Digitizare pentru interculturalitate II finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, de Fundația Jakabffy Elemér Alapítvány (Cluj-Napoca) prin colaborare cu Asociația Media Index. Tot în cadrul proiectului sunt puse la dispoziția celor interesați 9 volume axate pe tematica minoritară.

Glasul Minorităților categorie: reviste [2012-09-26]

Glasul Minorităților (1923–1942) este cea mai importantă revistă din perioada interbelică dedicată problemei minorităților din România și nu numai. Revista a apărut în anul 1923, redactorii revistei fiind Jakabffy Elemér și Sulyok István. Primele trei volume conțin articole în limba română, începând cu anul 1926 devine revistă multilingvă, lîngă articolele de limba română apar și articole în limba germană, franceză și engleză.

Operele lui Hervay Gizella categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-18]

Nascută în 1934 la Mako, în Ungaria, Hervay Gizella se mută în județul Sălaj la vârsta de 12 ani, împreună cu mama. După terminarea facultății de limba si literatura maghiară la Cluj, se mută la Bucuresti. Prima sa poezie apare în 1953. În 1976 se mută la Budapesta. În același an, fostul său soț, Szilágyi Domokos se sinucide, iar un an mai târziu, fiul lor, Attila – eroul volumului Cartea lui Kobak – moare în cutremurul de la București. Hervay Gizella se sinucide in 1982.

Pagina poetului Bogdán László categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-16]

Scriitorul, poetul, redactorul și traducătorul Bogdán László s-a născut în 1948 la Sfântu Gheorghe. Începând din 1969 lucrează la ziare, iar din 1974 și la reviste culturale. Primul sau volum de poezii apare in 1972, urmat în 1978 de primul roman, intitulat "În căutarea unor locuri pentru filmare". De-a lungul timpului, a fost premiat de Uniunea Scriitorilor de trei ori.

Pagina scriitorului Bálint Tibor categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-12]

Născut in 1932 la Cluj, Bálint Tibor a debutat în a doua parte a anilor 1950 cu nuvele și schițe. După mai multe volume de nuvele și povestiri, apărute în anii în care lucra la diferite reviste și ziare, în 1969 apare romanul Maimuța plângăreața, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor. Romanul a fost primit cu entuziasm și de public, iar in 1972 este pus pe scena la Cluj. Înainte de moartea sa din 2002, Bálint Tibor publica și celelalte două volume din trilogia începută cu Maimuța plângăreață.

Realizări culturale și științifice maghiare în limba română, respectiv limba germană categorie: cărți [2011-09-26]

Încă din anii ’60 Editura Kriterion a recunoscut importanța transmiterii valorilor culturale și realizărilor științifice ale comunității maghiare în procesul de a genera relații științifice și cultural cu influență pozitivă în viața culturală, științifică a minorităților naționale. În mijlocul anilor ’90 putem înregistra puține încercări asemănătoare, în primul rând editurile revistelor culturale își asumă sarcina de a transmite valorile culturale a communităților conlocuitoare. Cu publicarea valorilor culturale și a performanțelor științifice maghiare în limba română și germană, și noi ne alăturăm aceastei tendințe. În cadrul proiectului intitulat Digitizare pentru interculturalitate, realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, celor interesați le punem la dispoziție 19 opere literare și științifice.

KÓS KÁROLY

Neamul Varju În românește de Aurel BUTEANU
Prefață de N. CRIȘAN
Coperta de DEÁK FERENC


KÓS KÁROLY

Neamul Varju În românește de Aurel BUTEANU
Prefață de N. CRIȘAN
Coperta de DEÁK FERENC



Casa Makariás, Târgu Mures

Romániai Magyar lexikon
Aspectul baroc al clădirii ne dezvăluie într-o oarecare măsură desenele lui Mikolai Tóth István din anii 1820. Pe aceste desene apare o clădire cu 9 axe: în axa 5 se deschide o ușă spre stradă, iar în axa 6 se află poarta mare a clădirii. Pe baza desenelor se poate constata că clădirea are deja cele două aripi laterale dinspre curte și are o șarpantă frântă în două ape, acoperită cu șindrilă.Aspectul actual al clădirii se datorează renovării din 1896. După modificările din acest an fațada a rămas asimetrică (cu 9 axe și cu poarta amplasată în a șaselea ax). Arhitectul însă a încercat să [...]
tovább a lexikonhoz

Hramul de la Cornești

Romániai Magyar lexikon
Cornești este un sat format prin răspândirea ulterioară a secuilor din scaunul Kézdi, stabiliți în valea Arieșului între 1264-1271. Numele nu apare nici în hrisovul scaunului secuiesc al Arieșului din 1291 și nici în cel din 1313. Satul este pomenit pentru prima dată în însemnarea papală din 1332. Biserica satului s-a construit în 1240 pe dâmbul aflat deasupra localității, unde se afla și satul înainte de a fi devastat de către tătari. După Decretul privitor la toleranța religioasă din 1568 biserica a fost folosită de către unitarieni până în 1774. Apoi Maria Terezia o dă înapoi romano-catolicilor, care au dărâmat-o și au reconstruit-o. Partea exterioară sudică a bisericii este decorată cu blazonul familiei regale și cu inscripția anului 1774. Hramul inițial al [...]
tovább a lexikonhoz

Pál-Antal Ildikó

Cégfelszámolás Romániában