Proiectul “Digitalizare pentru interculturalitate II” categorie: enciclopedie [2012-10-26]

Proiectul digitalizării și publicării revistei "Glasul minorităților" a fost realizat în cadrul proiectului Digitizare pentru interculturalitate II finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, de Fundația Jakabffy Elemér Alapítvány (Cluj-Napoca) prin colaborare cu Asociația Media Index. Tot în cadrul proiectului sunt puse la dispoziția celor interesați 9 volume axate pe tematica minoritară.

Glasul Minorităților categorie: reviste [2012-09-26]

Glasul Minorităților (1923–1942) este cea mai importantă revistă din perioada interbelică dedicată problemei minorităților din România și nu numai. Revista a apărut în anul 1923, redactorii revistei fiind Jakabffy Elemér și Sulyok István. Primele trei volume conțin articole în limba română, începând cu anul 1926 devine revistă multilingvă, lîngă articolele de limba română apar și articole în limba germană, franceză și engleză.

Operele lui Hervay Gizella categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-18]

Nascută în 1934 la Mako, în Ungaria, Hervay Gizella se mută în județul Sălaj la vârsta de 12 ani, împreună cu mama. După terminarea facultății de limba si literatura maghiară la Cluj, se mută la Bucuresti. Prima sa poezie apare în 1953. În 1976 se mută la Budapesta. În același an, fostul său soț, Szilágyi Domokos se sinucide, iar un an mai târziu, fiul lor, Attila – eroul volumului Cartea lui Kobak – moare în cutremurul de la București. Hervay Gizella se sinucide in 1982.

Pagina poetului Bogdán László categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-16]

Scriitorul, poetul, redactorul și traducătorul Bogdán László s-a născut în 1948 la Sfântu Gheorghe. Începând din 1969 lucrează la ziare, iar din 1974 și la reviste culturale. Primul sau volum de poezii apare in 1972, urmat în 1978 de primul roman, intitulat "În căutarea unor locuri pentru filmare". De-a lungul timpului, a fost premiat de Uniunea Scriitorilor de trei ori.

Pagina scriitorului Bálint Tibor categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-12]

Născut in 1932 la Cluj, Bálint Tibor a debutat în a doua parte a anilor 1950 cu nuvele și schițe. După mai multe volume de nuvele și povestiri, apărute în anii în care lucra la diferite reviste și ziare, în 1969 apare romanul Maimuța plângăreața, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor. Romanul a fost primit cu entuziasm și de public, iar in 1972 este pus pe scena la Cluj. Înainte de moartea sa din 2002, Bálint Tibor publica și celelalte două volume din trilogia începută cu Maimuța plângăreață.

Realizări culturale și științifice maghiare în limba română, respectiv limba germană categorie: cărți [2011-09-26]

Încă din anii ’60 Editura Kriterion a recunoscut importanța transmiterii valorilor culturale și realizărilor științifice ale comunității maghiare în procesul de a genera relații științifice și cultural cu influență pozitivă în viața culturală, științifică a minorităților naționale. În mijlocul anilor ’90 putem înregistra puține încercări asemănătoare, în primul rând editurile revistelor culturale își asumă sarcina de a transmite valorile culturale a communităților conlocuitoare. Cu publicarea valorilor culturale și a performanțelor științifice maghiare în limba română și germană, și noi ne alăturăm aceastei tendințe. În cadrul proiectului intitulat Digitizare pentru interculturalitate, realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, celor interesați le punem la dispoziție 19 opere literare și științifice.

BALLA ZSÓFIA

Așa cum trăiești Balla Zsófia, poetă, scriitoare și jurnalistă, s-a născut la Cluj la 15 ianuarie 1949, unde a absolvit Academia de Muzică. Volumul de poezii "Așa cum trăiești" a apărut în 1983, la Editura Kriterion.


KÓS KÁROLY

Neamul Varju În românește de Aurel BUTEANU
Prefață de N. CRIȘAN
Coperta de DEÁK FERENC



Biserica evanghelică Sfântul Martin, Brașov

Romániai Magyar lexikon
Dealul Martinsberg pe care este amplasată biserica se găsește în partea nord-vestică a Dealului Cetățuia, pe care odinioară exista o așezare independentă de orașul Brașov, atât din punct de vedere teritorial, cât și administrativ. În partea de est, deasupra străzii Lungi de astăzi, se ridică pe o movilă biserica Sfântul Martin, având fațada principală spre această stradă; împreună cu casa parohială din secolul al XVIII-lea, ea domină peisajul acestui cartier. Fațada vestică, înălțată cu un turn central este sprijinit de contraforturi diagonale la colțuri. În 1796 se demolează corul gotic al [...]
tovább a lexikonhoz

Balada locală

Romániai Magyar lexikon
Balada locală este de tipul baladelor populare, o formă a memoriei locale. Descrie evenimentele dramatice, memorabile din viața unei localități. Tematica: accidente, tragedii care au lovit membrii localității (fulger, înec, atacuri ale sălbăticiunilor, accidente); agresiuni împotriva persoanelor (atacuri, crime); conflicte în interiorul familiei, al cercului de rude sau al cunoștințelor (crimă, încăierare); suicidul. Balada locală se află într-o legătură strânsă cu alte forme ale memoriei locale (epitafuri, versuri de înmormântare, zvonuri, istorisiri adevărate, presa locală și regională), precum și cu cântecul popular.Vargyas Lajos, în lucrarea sa monografică intitulată: A magyar népballada és Európa („Balada populară maghiară și Europa"), caracterizează [...]
tovább a lexikonhoz

Pál-Antal Ildikó

Cégfelszámolás Romániában