TRIMITE PRIN

Marián Rózsika vizionară, femeie sfântă

Publicare: 2010-11-23
Autor: PETI Lehel



Marián Rozália s-a născut în data de 4 noiembrie 1962 la Târnăveni, fiind primul copil al părinţilor, vorbitori de limbă maghiară. Când avea vârsta de doi ani, părinţii ei s-au mutat lângă oraş, în comuna Seuca. Rozália a frecventat aici Secţia maghiară a Şcolii generale. La Seuca a primit prima împărtăşanie şi mirungerea. La vârsta de 13 ani a fost diagnosticată cu diabet. Şcoala medie o termină în limba română şi în paralel cu aceasta, un curs de dactilografie. În anul 1981 se căsătoreşte la Târnăveni. În urma căsătoriei, naşte un băiat. După opinia comunităţii maghiare, copilul înfiat de la Casa de Copii de către Marián Rozália, era chiar propriul copil din flori al acesteia.


Căsătoria ei a eşuat. După căsătoria nereuşită se refugiază la părinţii din Seuca. Trei ani mai târziu, la 30 de ani, a orbit din cauza diabetului. Aşa-numitele apariţii particulare le are de la vârsta de 33 de ani. Familia ei trăia în condiţii materiale modeste. Între anii 1992-1996 s-a mutat în Târnăveni, la bunica ei. Tot în această perioadă, Biserica Greco-Catolică a început să se intereseze de viziunile ei: a fost vizitată de către preoţi greco-catolici, s-au făcut slujbe în casa ei.


De antecedentele intereselor ale Bisericii Greco-Catolice faţă de viziunile Rozáliei, ţine faptul că, aceasta în timp ce locuia la Târnăveni, din anul 1993, a luat parte la întâlnirile spirituale greco-catolice.
În această nouă postură, statutul ei se întăreşte în familie şi în comunitate. În anul 1997 s-a restabilit la părinţi în Târnăveni, timp în care şi Biserica Catolică se interesează de viziunile ei. La cea mai apropiată apariţie particulară o întreabă pe Fecioara Maria dacă să rămână la Seuca sau la Târnăveni. Fecioara Maria îi indică Seuca, pentru stabilirea ei. În data de 2 mai a anului 1999, intră în Ordinul trei Franciscan, iar în timpul apariţiilor întotdeauna îmbracă portul franciscan.


Din anumite momente ale vieţii Rozáliei Marián, putem să deducem acele componente psihologice pe care dedesubturile familiale şi sociale, succesul îndoielnic al schimbării identităţii etnice şi stigmatizarea, le scot la iveală. Toate aceste componente determină formarea rolului de vizionară sfântă din vizionara individuală (particulară), care acceptă treptat şi funcţii sociale. În biografia ei sunt prezente elemente cu referire la incertitudinea poziţiei sociale în cadrul comunităţii rurale: provine din căsătorie mixtă româno-ţigănească, a trăit pe strada satului locuită de ţigani; de toţi era considerată ţigancă. Cu toate acestea, familia Rozáliei Marián urmează o strategie culturală de identificare la etnia maghiară. Statutul social ocupat în comunitatea locală de către Marián Rozália corespunde celor mai importante tipare religioase locale referitoare la specialiştii în religie: oarbă, divorţată, etnie romă, femeie în proces de îmbătrânire. Lărgirea treptată a sferei de activitate de specialistă a legitimat-o cu împuternicirea primită de la Feciora Maria, împuternicire comunicată în timpul apariţiilor publice. Rolul ei de vizionară sfântă constă în asumarea unor sarcini compuse: vindecă prin atingere şi împarte binecuvântare, împarte sfaturi legate de viaţă, îndeamnă la viaţă evlavioasă, dispune rugăciuni şi post şi face exorcizări.


Pelerinii simt o stare de graţie specială când pot să o atingă cu ocazia pelerinajului de la Seuca, organizat la aniversarea apariţiilor. Fântâna din curtea ei, devenită lecuitoare cu putere miraculoasă în urma unei viziuni cereşti, este des căutată cu ocazia pelerinajului organizat la Seuca la aniversarea apariţiilor Sfintei Maria.


În construirea rolului de specialistă sunt prezente şi elemente de folclor local. Raportarea la motivele de credinţă ale înfăţişării de „cunoscătoare" constă în aceea, că îi întâmpină pe cei care vin pretinzând că ştie dinainte cine vine, cine sunt, cu ce probleme vin etc. Pe lângă miracolele povestite, viziunile şi povestirile de vindecare şi le legitimează cu naraţiuni despre pedepsele magice suferite de către necredincioşi. Literatura de specialitate de antropologia religiei arată că lipsa mamei, emoţiile intensive rezultate în urma pierderii, realitatea vieţii familiale nefericite, sunt toate elemente care se observă în cazul vizionarilor. În biografia vizionarilor catolici moderni, deseori există referire la formarea unei „personalităţi noi". Despre dezolarea şi situaţia de criză survenită în viaţă urmată de convertirea ei, vorbeşte şi Rozália. A devenit singuratică în urma căsătoriei nefericite terminată cu divorţ. A povestit că în urma orbirii datorate diabetului, în exasperarea ei, a început să creadă mai intensiv. „Viaţa precedentă" i-a fost caracterizată de un tip de religiozitate pasivă: numai de sărbătorile mari mergea la biserică şi se ruga rar.


Povestirile ei sunt încărcate de o mare forţă, datorită stilului ei de a vorbi şi expresivităţii modului de interpretare. Istorisirile ei sunt prezentate foarte des sub formă de dialog dinamic şi plin de expresivitate. Pelerinii din Seuca povestesc plini de admiraţie faptul că Rozália vorbeşte cu detaşare în faţa masei de credincioşi în timpul apariţiilor publice. În cursul manifestărilor ei, încearcă să se exprime elevat, în aşa fel încât modul dramatic de prezentare să fie în ton cu o exprimare poetică plină de comparaţii şi metafore, caracteristice apariţiilor publice.



Bibliografie selectivă



BLACKBOURN, David: Marpingen. Apparitions of the Virgin Mary in Nineteenth-Century Germany. Alfred A. Knopf, New York, 1994.
GYŐRFY Eszter: „That is Why Miracles Happen Here." The Role of Miracle Narratives in the Legitimization Process of a New Shrine. In: William A. CHRISTIAN Jr. - Gábor KLANICZAY (ed.): The „Vision Thing": Studying Divine Intervention. Collegium Budapest Institute for Advanced Study, Budapest, 2009. 239-260.
KESZEG Vilmos - PETI Lehel - PÓCS Éva (szerk.): Álmok és látomások a 20-21. században. L'Harmattan-PTE Néprajz-Kulturális Antropológia Tanszék, Budapest. 2009.
PETI Lehel: Apariţia Fecioarei Maria de la Seuca, în contextul interferenţelor religioase şi etnice / The Marian Apparition from Seuca/Szőkefalva in the Context of Religious and Etnincal Interferences. Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România. Working Papers in Romanian Minority Studies. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca, 2009.
PETI Lehel: A szőkefalvi Mária-jelenések vallásantropológiai megközelítésben. Keresztény Szó XX. (2009) 1. 1-7; 2. 28-32.]
PETI Lehel: Mária-jelenés és ördögűzés. Egy vak látó imaginárius világa. Korunk XXI. (2010) 9. 40-48.
PÓCS Éva: Szőkefalva/Seuca: egy új kegyhely új üzenetei. In: PÓCS Éva (szerk.): Démonok, látók, szentek. Vallásetnológiai fogalmak tudományközi megközelítésben. (Tanulmányok a transzcendensről VI.), Balassi Kiadó, Budapest, 2008. 484-504.



Discuţie