TRIMITE PRIN

Televiziune

Publicare: 2010-11-25
Autor: ZSIGMOND Melinda
Tradus de: SZÉKELY Zsuzsa



Istoria televiziunii maghiare din România începe în 1969 şi poate fi împărţită în două mari etape. Prima etapă, până în 1985, anul desfiinţării emisiunii în limbă maghiară din Bucureşti a Televiziunii Române, este caracterizată prin exclusivitatea televiziunii de stat. Etapa a doua se caracterizează, pe de o parte, prin emisiunile în limbă maghiară ale televiziunii publice române relansate în ianuarie 1990 şi ale studiourilor teritoriale ale acesteia, înfiinţate de-a lungul timpului, iar pe de altă parte prin diversitatea şi varietatea raportată la nevoile locale, definite de către societăţile de televiziune prin cablu, care au inclus în ofertele lor şi canalele de televiziune din Ungaria, şi de televiziunile regionale, administrate de regulă de aceste societăţi, dar şi de atelierele de producţie.


După ce, încă în vara anului 1968, reprezentanţii intelectualităţii maghiare din România convocaţi în faţa lui Nicolae Ceauşescu şi a celor mai importante personalităţi din Guvern, au prezentat printre numeroasele aşteptări ale maghiarimii şi nevoia înfiinţării unei emisiuni de televiziune în limba maghiară, la 23 noiembrie 1969 a fost lansată emisiunea în limbă maghiară din Bucureşti a TVR. Timpul iniţial alocat emisiunii era de 20-25 de minute, ulterior crescând până la trei ore. Emisiunea a fost lansată de către redactorii emisiunii radio de limbă maghiară din Bucureşti. În jurul acestui „nucleu de bază de la radio", cu excepţia unui specialist care a absolvit Facultatea de Cinematografie (István Fischer), redacţia era formată din tineri nespecialişti în domeniul televiziunii, care ulterior s-au folosit şi de ajutorul primit din partea specialiştilor maghiari sau vorbitori de limbă maghiară care activau în industria românească de filme documentare şi de artă.


Începând din anul 1980, timpul alocat emisiunii a fost redus treptat: din cele trei ore iniţiale au rămas două, apoi o oră, şi în final doar un sfert de oră. În 1985, emisiunea era deja în mare decădere: în acest an a fost desfiinţat canalul 2 al televiziunii publice, Radio-televiziunea din Cluj, celelalte studiouri de radio şi chiar pe canalul 1 al TVR nu a mai fost autorizat decât o emisiune de două ore în limba română seara, între orele 20 şi 22.


Cuvinte maghiare în televiziunea publică română s-au auzit din nou în decembrie 1989, în zilele căderii dictaturii, cu ocazia urărilor de Crăciun ale lui Zoltán Boros şi Katalin Simonffy şi a prezentării unui fragment din filmul Mondod-e még (Mai spui...?), al cărui narator a fost András Sütő. Din 8 ianuarie 1990 emisiunea maghiară a început să fie difuzată din clădirea televiziunii din Bucureşti pe întreg teritoriul ţării, cu vechiul spaţiu de emisie. Între timp, la 3 ianuarie, primul studio regional al ţării, de la Cluj, a emis pentru prima oară în limba maghiară (doi ani mai târziu şi în limba germană).


În perioada următoare a schimbări intervenite în comunicaţie, în anii '90 a fost lansat un şir de emisiuni în oraşe din Transilvania, Partium şi Banat, cum ar fi Târgu-Mureş, Oradea, Timişoara, Braşov, Arad, Satu Mare şi ulterior Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Sfântu Gheorghe sau Târgu Secuiesc. Între 1990 şi 1996, în România au funcţionat cincisprezece societăţi private de televiziune care difuzau programe (şi) în limba maghiară, cu emisiuni proprii; în mai multe localităţi funcţionau chiar două societăţi în paralel. Dintre acestea, până la sfârşitul deceniului, doar nouă au mai difuzat programe în limba maghiară, în schimb, un nou fenomen a fost creşterea numărului atelierelor de producţie a emisiunilor de televiziune.


Începând din iulie 1997, TVR Timişoara a avut posibilitatea să difuzeze o emisiune în limba maghiară, de un sfert de oră, pe întreg teritoriul ţării, iar în mai 2008 s-a înfiinţat cel de-al treilea studio teritorial cu emisie şi în limba maghiară, TVR Târgu-Mureş.


În primii ani ai noului mileniu, începând din anul 2001, prin intermediul furnizorilor de reţele TV-cablu internaţionale (în special UPC şi RCS & RDS Holding), pe scena televiziunii de limbă maghiară din România au apărut într-un număr din ce în ce mai mare posturile publice şi comerciale din Ungaria (pe lângă Duna TV şi MTV2 care puteau fi vizionate şi până în acel moment, TV2, FILM+, Hír TV, ATV, Pax TV, iar ulterior MTV1, RTL Klub, Story TV etc.). În Secuime, mai multe posturi în limbi străine au început să fie difuzate cu sunet sincronizat în limba maghiară.

Expansiunea spectaculoasă a televiziunii maghiare din România în anii '90 a făcut necesară organizarea formării de specialişti în domeniul presei şi, în cadrul acestui domeniu, a specialiştilor în televiziune.


În cadrul liniei maghiare a Departamentului de Jurnalism al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării a UBB, cunoştinţele referitoare la televiziune sunt predate începând din anul 1998. În 2003, datorită unei finanţări obţinute de la fundaţii, departamentul a reuşit să achiziţioneze instrumentele tehnice minime, începând din anul universitar 2008/2009 însă, studenţii departamentului pot folosi un studio didactic cu sistem digital HD şi instrumente tehnice moderne, în clădirea centrală renovată.


Începând din 2008, a început formarea în limba maghiară şi în cadrul specializării Cinematografie - fotografie - media a Facultăţii de Teatru şi Televiziune a UBB.
La Colegiul de Presă Ady Endre din Oradea, înfiinţat în 1994, în cadrul formării structurate pe baza sistemului de predare al Şcolii de Jurnalism Bálint György din Budapesta sunt predate de asemenea cunoştinţe de televiziune.


Între timp, în 1995 a devenit posibilă realizarea unei legături de parteneriat cu Academia de Teatru şi Film din Budapesta şi s-a înfiinţat aşa-numita clasă Bolyai.


Începând din anul 2000, în cadrul Universităţii Populare Dunaversitas, sub egida Duna Televízió, sunt organizate cursuri de măiestrie pentru redactori, regizori şi operatori.


În cadrul Universităţii Sapientia, în 2003 a fost lansată formarea pentru regizori şi operatori de televiziune. În primul an universitar studioul a fost montat la sediul din Cluj al universităţii, în subsolul Casei Bocskai, după care a fost mutat în clădirea de pe strada Deva. La Miercurea Ciuc, în cadrul specializării Comunicare şi relaţii publice a Facultăţii de Ştiinţe Tehnice şi Sociale se desfăşoară de asemenea predarea cunoştinţelor de televiziune, ca materie opţională. În acelaşi timp, studenţii pot învăţa redactarea ştirilor de televiziune şi în cadrul specializării Comunicare şi relaţii publice din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Tehnice şi Umaniste din Târgu-Mureş.

În cadrul reţelei de televiziune publică din România au funcţionat şi funcţionează următoarele emisiuni/redacţii:


Emisiunea în Limba Maghiară a Televiziunii Române, Bucureşti - a transmis pentru prima oară la data de 23 noiembrie 1969. La începutul anului 1970 încă se difuza în două-trei zile ale săptămânii. În 1971, Pál Bodor, redactorul-şef al programelor pentru naţionalităţi, a reuşit să înfiinţeze o emisiune de limbă maghiară difuzată luni după-amiaza într-un bloc de o oră şi jumătate (ulterior de două ore, iar din 20 februarie 1978 de trei ore) care, profitând pe de o parte de o perioadă de audienţă redusă a televiziunii române şi, pe de altă parte, de pauza de emisie a televiziunii din Budapesta, s-a adresat celor aproximativ patru milioane de maghiari de pe întreg teritoriul României şi din zona Ungariei de lângă frontieră. Datorită subtitrării, emisiunea a putut fi urmărită şi de către telespectatorii români.
În 1985, în urma unei simple note telefonice, emisiunea de limbă maghiară din Bucureşti a fost desfiinţată, iar fondul ei de filme transferat într-un depozit din Jilava, condamnat la o distrugere rapidă. Această interdicţie încheia primul capitol al televiziunii maghiare din România.
După schimbările din 1989, emisiunea în limba maghiară a fost relansată, iar colaboratorii ei s-au constituit într-o redacţie independentă. Astăzi, pe cele cinci canale ale Televiziunii Române (TVR1, TVR2, TVR3, TVR Inter¬naţional şi TVR Cultural), pot fi vizionate săptămânal 5-6 ore de program al acestei redacţii.


În 2001, Redacţia de Limbă Maghiară a Societăţii Române de Televiziune a primit Premiul pentru Minorităţi al Republicii Ungare.


Primii directori responsabili ai emisiunii de limbă maghiară din Bucureşti au fost Vilmos Molnár şi Anna Kónya (1969-1970). Din aprilie 1970 până în septembrie 1979, Pál Bodor a condus emisiunile pentru naţionalităţi, iar din anul 1980 până în 1985 responsabilul acestora a fost din nou Vilmos Molnár. Primul redactor-şef al emisiunii de limbă maghiară relansată în 1990 a fost Zoltán Boros, până la pensionarea în anul 2002. Locul lui a fost preluat de către Sándor Kacsó, iniţial ca redactor însărcinat, iar după concursul din 2003 ca redactor-şef.

Televiziunea Română are studiouri teritoriale în oraşele mai mari ale ţării. Dintre acestea, redacţiile din Cluj-Napoca, Timişoara şi Târgu-Mureş produc şi emisiuni în limba maghiară.


Emisiunea în limba maghiară a Studioului din Cluj al TVR (TVR Cluj) - a început să emită la 3 ianuarie 1990. Televiziunea Română a difuzat programe de la Cluj încă din anul 1972, datorită repartizării unui car de reportaj la studioul teritorial al radioului public din acest oraş. În decembrie 1994, Societatea de Radio-Televiziune s-a împărţit în două şi s-a înfiinţat primul studiou teritorial autonom al Televiziunii Române sub numele de TVR Cluj.


Spaţiul emisiunii în limba maghiară din Cluj cu acoperire naţională s-a schimbat adesea în anii '90. Astăzi poate fi vizionată în trei zile ale săptămânii (pe canalul TVR 2 miercuri, pe postul regional TVR 3 marţi şi joi, cu reluări disponibile pe canalele TVR Internaţional şi TVR Cultural).
Cei care au lansat emisiunea în limba maghiară din Cluj au fost Gábor Xantus, Sándor Csép, Márton Imecs şi László Kántor, munca lor fiind sprijinită şi de către colegi tehnicieni români. După lansarea studioului, Sándor Csép a fost numit în funcţia de redactor-şef. Actualmente, redacţia este condusă de către Sándor Bardocz.


Emisiunea de limbă maghiară a Studioului din Timişoara al TVR (TVR Timişoara) - a fost lansată în iulie 1997. Studioul de emitere cu acoperire naţională a fost înfiinţat în octombrie 1994 de către televiziunea română publică. În momentul actual, pe canalul regional TVR Timişoara apare o dată pe săptămână emisiunea de 50 de minute Kisebbségi magazin (Magazin pentru minorităţi). În afară de aceasta, din octombrie 2008 este difuzată o emisiune de 48 de minute, miercuri, înainte de masă, şi cu reluare seara târziu, pe canalul regional TVR 3.


Redactorul-şef al emisiunii între anii 1997-2007 a fost inginerul Csaba Bartha, din ianuarie 2008 emisiunea este condusă de către Tímea Laslavic.


Emisiunea de limbă maghiară a Studioului din Târgu-Mureş al TVR (TVR Târgu-Mureş) - cel de-al cincilea studio teritorial al televiziunii române publice a apărut cu un program propriu începând din 6 mai 2008, pe frecvenţa TVR 2. Mai nou se difuzează pe postul regional TVR 3. Emisiunea poate fi urmărită în difuzare naţională luni, înainte de masă, timp de 50 de minute; pe frecvenţa proprie, timpul de emisie s-a mărit la 60 de minute pe zi începând din septembrie 2009.
Coordonatorul redacţiei în anul 2009: Hajnal Fekete.

Pe lângă televiziunea română publică - conform datelor disponibile în anul 2009 - următoarele societăţi de televiziune regionale şi ateliere de film au realizat emisiuni în limba maghiară: Televiziunea Arad, ATI BETA, AVES Media, Digital3 TV, Televiziunea Maghiară din Transilvania, Televiziunea Regională din Ţinutul Baraoltului, TV Lumina, TV Gheorgheni, Televiziunea şi Atelierul de Producţie din Trei Scaune, Intersat, Klub TV (TV Secuiască), Konnertfilm, TV Mureş, Televiziunea din Târgu Mureş, Pentaton Stúdió, Pet Stúdió (Mediaspectator, VK Stúdió), Polyp Tv, RA Stúdió, Rex Videó Stúdió, Rubin Stúdió, Samtel TV, Syn TV, STV (M3TV, Aktív TV), Uniunea Transikon, Radioteleviziunea din Transilvania, TVO, TVS, TVT89, Videoklip Stúdió, Video-Pontes Stúdió, Xantusfilm Stúdió.



Bibliografie selectivă



Bodor Pál: Tévé-tevők és tévé-eszmék. Korunk Évkönyv 1974. 293-301; uő: Interjú. Készítette Zsigmond Melinda. I. m. 2003. 60-79. - Boros Zoltán: Rövid áttekintés a romániai magyar elektronikus médiáról. In: Újságíró Évkönyv 1995. Kv.-Mv. 1995; uő: Interjú. Készítette Zsigmond Melinda. I. m. 2003. 80-86. - Csép Sándor: Erdélyi közszolgálati televíziók. In: Médiakönyv. I. Bp. 2001. 213-215; uő: Interjú. Készítette Zsigmond Melinda. I. m. 2003. - Xantus Gábor: Interjú. Készítette Zsigmond Melinda, 2009. - Rostás Emília: Internetes interjú. Készítette Zsigmond Melinda, 2009.



Discuţie


IMAGINI



INCLUDERE ÎNTR-O ALTĂ PAGINĂ