TRIMITE PRIN

Istoria radiodifuziunii maghiare din România până în 1989

Publicare: 2010-11-29
Autor: GÁSPÁR Sándor
Tradus de: Lingua Franca Kft.



Începuturile istoriei radiodifuziunii maghiare din România datează din perioada dintre cele două războaie mondiale: în 1939, în perioada imediat anterioară Dictatului de la Viena, apare pentru prima dată în programul postului Radio România din Bucureşti emisiunea de ştiri în limba maghiară (de două ori pe zi), care se şi desfiinţează în urma cedării Transilvaniei de Nord. În anul 1931 era deja construit turnul emiţător în Cluj, iar începând din 1942 autorităţile maghiare pun în funcţiune staţia de retransmisie (demontată de autorităţile române la plecarea lor în Transilvania de Sud) şi totodată construiesc un mic studio, inaugurat la 27 februarie 1942, din care se difuzează în anii următori Programul I al Radioului Ungariei. Aceasta a fost prima emisiune radio în Transilvania, iar acest moment poate fi considerat ziua de naştere a difuziunii radiofonice maghiare din România. În cele ce au urmat, studioul din Cluj nu a mai avut emisiune independentă.

Dezvoltarea în teritoriu a Radiodifuziunii Române a început în anul 1941, cu înfiinţarea studioului din Iaşi, alte studiouri fiind create mai târziu, în anii '50 (la Iaşi, Cluj, Timişoara, Târgu-Mureş şi Craiova). Caracteristica principală a radiodifuziunii în timpul dictaturii comuniste a fost centralizarea. Totodată, conform organigramei, în studiourilor teritoriale s-a aprobat numai funcţionarea unui departament pentru minorităţi; minorităţile naţionale nu au avut dreptul să înfiinţeze o redacţie proprie cu pregătire profesională corespunzătoare. Specializarea - cu excepţia studioului teritorial din Târgu Mureş - a oferit posibilitatea dezvoltării doar emisiunilor în limba română.

Cenzura era foarte aspră, colaboratorii Direcţiei Presei se deplasau zilnic la redacţii pentru a aproba sau pentru a interzice manuscrisele şi înregistrările destinate difuzării. Mai târziu, emisiunile pregătite erau controlate doar de conducerea studioului teritorial, înainte de difuzare. De asemenea, în emisiunile directe puteau fi citite numai texte aprobate anterior.

În cadrul postului Radio Bucureşti a fost înfiinţat o redacţie maghiară care a difuzat prima sa emisiune în data de 2 mai 1945. Până în 1954 aceasta a fost singura emisiune în limba maghiară. La 15 martie 1954, a fost lansat Studioul Teritorial de Radio Cluj; din 5 mai 1955 a început emisia Studioului Teritorial de Radio Timişoara, care însă nu a avut emisiune în limba maghiară până la 23 decembrie 1989. Pe 2 martie 1958 şi-a început activitatea Studioul Teritorial de Radio Târgu-Mureş.

Începând din 1970, studiourile teritoriale au fost conectate între ele, astfel că toate posturile cu emisiune în limba maghiară puteau fi ascultate pe aceeaşi frecvenţă. În acest fel, emisiunea în limba maghiară a totalizat 7 ore pe zi, fiind întrecută până şi de emisiunile teritoriale în limba română, pe lângă Programului II al Radio România, care de asemenea a beneficiat de spaţiu suficient pe releele teritoriale.

În data de 12 ianuarie 1985, în urma unui simplu ordin telefonic central, toate studiourile de radio (şi de televiziune) regionale au fost desfiinţate, benzile înregistrate fiind transportate la Bucureşti şi îngrămădite în depozitul central al Radio România la Jilava. Instalaţiile, calificate ca rezerve strategice, au fost păstrate în cantităţi minime, dar în condiţii tehnice perfecte, în clădirile studiourilor.

În perioada comunistă au apărut şi germenii radiodifuziunii colective maghiare din România: în anii '50 au fost înfiinţat numeroase centre radiofonice locale, care difuzau şi emisiuni de interes local. Dintre acestea au avut o importanţă aparte în istoria radioului posturile tineretului universitar: Visszhang (Ecoul) la Cluj, Marosvásárhelyi Diákrádió (Radioul Studenţesc din Târgu-Mureş) şi Temesvári Diákrádió (Radioul Studenţesc din Timişoara).



Bibliografie selectivă



Rádióba mondom - 1931 december 5 in Reményik Sándor: Az Építész fia, Kriterion Könyvkiadó, Bukarest, 1983, 219.o. ; Sebestyén Kálmán - Magyar rádióadó Kolozsváron, 1940-1944 in. Honismeret, 2000/6; Nagy Csaba: "Magyar nyelvű adásunkat közvetítjük a Radio România 1875 méteres hullámhosszán". A Romániai Magyar Szó Naptára 1948. - l. Székelyudvarhelyi iskolarádió. Vörös Zászló (Mv.) 1958. márc. 22. - Ünnepélyes keretek között avatták fel a Marosvásárhelyi Tartományi Stúdiót. Vörös Zászló 1958. márc. 2. - Marosi Péter: Mit láttam a fülemmel? [A kolozsvári rádió Akusztikon-műsorából]. Utunk 1968. júl. 21. - Guttman Mihály: A zeneoktatás szolgálatában [a kolozsvári rádió]. Igazság 1969. okt. 14. - Nagy Miklós Kund: Irodalom a marosvásárhelyi rádióban. ÁVD. 1974. - Kónya Anna: A bukaresti magyar rádiózás kezdetei. Kézirat. 1975. - Kovács Ferenc: A kolozsvári rádió magyar adásainak története. Kézirat. 1985. - Ábrahám János: Új hang az éterben [35 évvel ezelőtt indultak a kolozsvári rádióstúdió adásai].- Enyedi Sándor: A romániai magyarság története. Kulturális intézmények. 1944-1989. In: 70 év. A romániai magyarság története. Bp. 1990. 98-100; uő: A romániai magyar sajtó és tömegkommunikáció 1944 után. Regio 1999/3 (újraközölve: Tegnaptól tegnapig. Kolozsvár 1998. 237-261).- Szentgyörgyi Ibolya: A kolozsvári rádió története. 1954-1989. A pártrádió időszaka. ÁVD. 1998.



Discuţie