TRIMITE PRIN

Surse premoderne despre istoria Transilvaniei

Publicare: 2010-11-04
Autor: FEJÉR Tamás
Tradus de: KOZÁK Gyula
Categorie: istorie



Producerea actelor oficiale a crescut vertiginos începând de la mijlocul secolului al XVI-lea odată cu formarea administraţiei princiare şi a autorităţilor comitatelor, scaunelor şi oraşelor, ceea ce a condus la întocmirea unui număr mare de documente, de ordinul sutelor de mii, până la sfârşitul secolului al XVII-lea. Următoarele date cantitative ne arată situaţia surselor din epocă, mai precis situaţia surselor documentare şi narative: conform estimării lui Jakó Zsigmond, au rămas circa 150 de mii de acte din perioada 1541-1700, dintre care aproximativ jumătate sunt în limba maghiară, iar cealaltă jumătate în latină şi germană, iar binecunoscutul repertoriu Crăciun-Ilieş (Repertoriul manuscriselor de cronici interne, sec. XV-XVII, privind istoria României. Bucureşti, 1963) cunoaşte mai mult de 200 de surse narative (jurnale, cronici, memorii). Cercetarea istorică este nevoită să se lipsească de cel mai valoros material documentar din perioada principatului deoarece arhiva princiară, care păstra actele factorilor administraţiei centrale, a fost în mare măsură distrusă de războiul din secolul XVII, iar documentele care s-au păstrat au fost dispersate. De aceea, „suntem nevoiţi să reconstituim funcţionarea statalităţii Transilvaniei şi a structurii sociale din materialul relativ sumar, păstrat aleatoriu în arhivele autorităţilor din oraşe, comitate şi scaune, în instituţii bisericeşti şi arhive familiale."

 

Menţionăm în primul rând arhivele locurilor de adeverire ale capitulului din Alba Iulia şi ale conventului din Cluj-Mănăştur, păstrate la Arhiva Naţională Maghiară (în cea dintâi sunt materiale din arhiva princiară: de ex. Libri Regii, corespondenţa diferiţilor principi, acte diplomatice, corespondenţă oficială şi acte din diferite arhive familiale şi acte personale) şi arhivele particulare păstrate în biblioteca Batthyaneum (care cuprind mai ales materiale de factură bisericească, dar şi alte tipuri de acte). Dintre materialele păstrate în arhivele locurilor de adeverire pot trezi interes în rândul cercetătorilor mai ales protocoalele din epoca principatului (circa 60 de volume), precum şi Libri Regii (32 de volume). Majoritatea însemnărilor din aceste cărţi sunt în limba latină.

 

Arhivele orăşeneşti conţin cea mai bogată şi variată parte a surselor epocii. La sfârşitul secolului al XVI-lea, limbile maghiară şi germană au devenit dominante în administraţia oraşelor transilvănene. Limba latină a rămas limba actelor cu caracter solemn. Arhivele orăşeneşti din Sibiu, Cluj, Braşov, Sighişoara, Mediaş, Bistriţa, Baia Mare sunt cele mai semnificative pentru epoca principatului autonom. Din materialul păstrat la aceste arhive menţionăm protocoalele judiciare şi cele ale consiliului, socotelile şi actele de breaslă.

 

Dintre materialele documentare păstrate la comitate (pentru că aceste comitate au început să acorde atenţie sporită păstrării documentelor doar din prima jumătate a secolului al XVIII-lea) merită menţionate protocoalele (de ex. protocolul comitatului Clujului, unde avem surse din 1605 şi a celui din Turda, începând din 1607. Protocoalele judiciare reprezintă, probabil cel mai însemnat material documentar al administraţiei scaunelor secuieşti din epoca premodernă (de exemplu protocoalele judecătoreşti; cele mai vechi, din Scaunul Odorheiului, datează din 1589).

 

Arhivele bisericilor din Transilvania (arhiva reformată, respectiv unitariană din Cluj, arhiva arhiepiscopală din Alba Iulia şi arhiva centrală evanghelică din Sibiu) au păstrat material documentar însemnat şi pentru această perioadă istorică. Menţionăm protocoalele vizitaţiilor şi ale sinodului, precum şi sursele principale de istorie a învăţământului şi a instituţiilor de învăţământ. Pentru cele din urmă menţionăm aici tabelele nominale cu elevii şi legile instituţiilor şcolare.

 

Arhivele familiale, dintre care multe au căpătat amploare în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, conţin în mare măsură acte şi documente referitoare la administrarea moşiilor, viaţa publică a membrilor familiei, respectiv corespondenţa privată. Avem în vedere mai ales actele familiilor princiare Báthory, Rákóczi, Apafi, respectiv Teleki, acte păstrate la Magyar Országos Levéltár (Arhiva Naţională a Ungariei). Ne mai referim şi la mai multe duzini de arhive familiale păstrate odată la Arhiva Muzeului Naţional din Transilvania, arhive care se află acum la Arhivele Naţionale din Cluj (de exemplu, arhivele familiilor Wesselényi, Bánffy, Bethlen, Kemény, care la rândul lor conţin material premodern extrem de bogat).

 

În privinţa colecţiilor de surse istorice menţionăm colecţia lui Gr. Kemény József, care cuprinde documente originale, misive şi o serie de alte acte precum şi un fond de 367 de volume de copii. În prezent, colecţia se află la Biblioteca Academiei din Cluj, Arhivele Naţionale din Cluj şi Biblioteca Centrală Universitară din Cluj. Ea conţine material foarte important şi pentru secolele XVI-XVII.

 

Sursele publicate cuprind material extrem de variat (surse narative, acte diplomatice, corespondenţă, surse de istorie economică, socială, istorie a religiei şi culturii, surse de istorie urbană etc.), însă reprezentarea anumitor principi, scaune, comitate, oraşe, instituţii etc. este disproporţionată. Situaţia poate fi atribuită, pe de o parte, lipsei de uniformitate a materialului documentar rămas, iar pe de altă parte, lipsei unui program coerent de publicare a acestor materiale. Dintre sursele documentare publicate, actele Dietei sunt deosebit de importante pentru că sunt surse excelente privind legislaţia epocii principatului (Memorii parlamentare din Transilvania. Coord. Szádeczky Lajos. I-XXI. 1540-1699. Budapest, 1875-1898. în maghiară Erdélyi Országgyűlési Emlékek. Szerk. Szádeczky Lajos. I-XXI. 1540-1699. Budapest, 1875-1898.) Remarcabilă este şi colecţia de legi a epocii: Approbata şi Compilata. (Traducere şi note de Kolosvári Sándor şi Óvári Kelemen/Magyar Törvénytár. 1540-1848. évi erdélyi törvények/Budapest, 1900.)

 

Ghiduri excelente pentru sursele epocii:
Trócsányi Zsolt: Arhivele autorităţilor guvernamentale din Transilvania (în maghiară Erdélyi kormányhatósági levéltárak. Budapest, 1973.; Kosáry Domokos: Introducere în sursele şi literatura istoriei Ungariei I. Cadrul general I-II (în maghiară: Bevezetés Magyarország történetének forrásaiba és irodalmába I. Általános rész I-II. Budapest, 1970.); Bartoniek Emma: Documente istorice maghiare (în maghiară: Magyar történeti forráskiadványok.) (A Magyar Történettudomány Kézikönyve I. 3/b.) Budapest, 1929.

 

O publicaţie de referinţă, necesară pentru prelucrarea surselor maghiare: Dicţionar de etimologie maghiară din Transilvania (în maghiară: Erdélyi Magyar Szótörténeti Tár. Szerk. Szabó T. Attila. I-XIII. 1975-2009.

 

Dezvăluirea surselor şi publicarea colecţiilor de documente premoderne rămâne - odată cu diminuarea cercetării istorice a saşilor - aproape în totalitate în sarcina istoriografiei maghiare. Cercetarea românească nu se arată serios interesată - în afară de rolul lui Mihai Viteazul în Transilvania şi sursele mai ales de istorie a economiei şi religiei a zonelor locuite de populaţie română (de ex. Ţara Făgăraşului) - de sursele, preponderent în limba maghiară, din perioada principatelor.

 

Surse narative: Moştenirea Transilvaniei. Memorialişti transilvăneni despre Transilvania (în maghiară: Erdély öröksége. Erdélyi emlékírók Erdélyről.) Coord. Makkai László. I-VI. 1541-1703. Budapest, f.a, I. Tündérország 1541-1571., II. Sárkányfogak 1572-1602., III. Tűzpróba 1603-1613., IV. A fejedelem 1613-1629., VI. Apa és fiú 1630-1661., VI. Haldokló Erdély 1662-1703.);
Szamosközy István: Rămăşite istorice (Monumenta Hungariae Historica. II. Scriptores XXI., XXVIII-XXX.) 1566-1603. I-IV. Publicat de: Szilágyi Sándor. Budapest, 1876-1880.;
Szalárdi János: Cronica maghiară de jale (în maghiară: Siralmas magyar krónikája. Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Szakály Ferenc. Budapest, 1980;
Georg Kraus: Cronica transilvăneană (în maghiară: Erdélyi krónika) 1608-1665. Traducere, introducere şi note de Vogel Sándor. Budapest, 1994
Memorialişti din Cluj
(în maghiară: Kolozsvári emlékírók) 1603-1720. Introducere şi cronologie de Bálint József. Selecţia surselor şi note de Pataki József. Bukarest, 1990.



Documente de istorie politică şi diplomaţie
: Rapoartele ambasadorilor papei în Transilvania din timpul lui Kelemen al VIII-lea (în maghiară: Erdélyországi pápai követek jelentései VIII. Kelemen idejéből) (1592-1600). Material colectat şi ediţie îngrijită de Veress Endre. (Vatikáni Magyar Okirattár. II/3.). Budapest, 1909;
Kruppa Tamás: Transilvania şi Sfântul Scaun. Documente nepublicate (în maghiară: Erdély és a Szentszék a Báthory korszakban. Kiadatlan iratok) (1574-1599) Szeged, 2004;
Óváry Lipót: Documente pentru istoria relaţiilor diplomatice ale lui Bethlen Gábor (în maghiară: Oklevéltár Bethlen Gábor diplomácziai összeköttetései történetéhez.) Budapest, 1886.
Gindely Antal: Arhivă pentru istoria domniei principelui Bethlen Gábor (în maghiară: Okmánytár Bethlen Gábor fejedelem uralkodása történetéhez.) Budapest, 1890;
Szilágyi Sándor: Arhiva I pentru istoria relaţiilor suedeze şi franceze ale lui Rákóczy György I (în maghiară: Okmánytár I. Rákóczy György svéd és franczia összeköttetéseinek történetéhez.) (Monumenta Hungariae Historica. Diplomataria XXI.) Budapest, 1873. ;
Rákóczy György I şi Poarta. Scrisori şi documente (în maghiară: I. Rákóczy György és a Porta. Levelek és okiratok.). Coord. Beke Antal şi Barabás Samu. Budapest, 1888;
Szilágyi Sándor: Arhiva II pentru istoria relaţiilor suedeze şi franceze ale lui Rákóczy György I (în maghiară: Okmánytár II. Rákóczy György diplomacziai összeköttetéseihez.) (Monumenta Hungariae Historica. Diplomataria XXIII.) Budapest, 1874;
Szilágyi Sándor: Transilvania şi războiul din nord-est. Scrisori şi documente (în maghiară: Erdély és az északkeleti háború. Levelek és okiratok.) I-II. Budapest, 1890-1891.;
Diplomatarium Alvinczianum. Arhiva lui Alvinczi Péter (în maghiară: Alvinczi Péter okmánytára) (1685-1688.) Publicat de Szilágyi Sándor. (Monumenta Hungariae Historica. Diplomatarium XIV-XV.) I-II. Pest, 1870.;



Corespondenţa actorilor politici mai importanţi:
Veress Endre: Corespondenţa dintre Báthory István, principe al Transilvaniei, şi regele Poloniei (în maghiară: Báthory István erdélyi fejedelem és lengyel király levelezése.) I-II. 1556-1586. Kolozsvár, 1944,
Szilágyi Sándor: Corespondenţa politică nepublicată a principelui Bethlen Gábor (în maghiară: Bethlen Gábor fejedelem kiadatlan politikai levelei). Budapest, 1879; Szilágyi Sándor: Corespondenţa principelui Bethlen Gábor (în maghiară: Bethlen Gábor fejedelem levelezése) 1613-1629. Budapest, 1887;
Corespondenţa personală a celor doi principi Rákóczy György (în maghiară: A két Rákóczy György fejedelem családi levelezése.). Coord. Szilágyi Sándor. (Monumenta Hungariae Historica. Diplomataria XXIV.) Budapest, 1875. ;
Corespondenţa lui Teleki Mihály (în maghiară: Teleki Mihály levelezése.). Coord. Gergely Samu. I-VIII. Budapest, 1905-1926; )
Scrisorile lui Bethlen Miklós (în maghiară: Bethlen Miklós levelei.) 1657-1716. I-II. coord. Jankovics József. Budapest, 1987).

Surse de istorie economică şi socială:
Urbariile cetăţii Gilăului (în maghiară: A gyalui vártartomány urbáriumai.). Introducere de Jakó Zsigmond. Kolozsvár, 1944;
Makkai László: Documentele de economie ale lui Rákóczi György I (în maghiară: I. Rákóczi György gazdasági iratai) (1631-1648). Budapest, 1954;
Urbariile Ţării Făgăraşului. Editate de Prodan, David cu Ursuţiu, Liviu şi Ursuţiu, Maria. I-II. 1601-1680. Bucureşti, 1970-1976;
Domeniul Gurghiu (1652-1706). Urbarii, inventare şi socoteli economice, studiu introductiv şi ediţie îngrijită de Liviu Ursuţiu. Cluj-Napoca, 2007;
Jakó Zsigmond: Date despre administrarea dijmei din perioada principatelor (în maghiară: Adatok a dézsma fejedelemségkori adminisztrációjához.) Kolozsvár, 1945;
Szádeczky Béla: Intendenţa curţii principelui Apafi Mihály I. Jurnalele economice ale lui Bornemissza Anna (în maghiară: I. Apafi Mihály fejedelem udvartartása. I. Bornemissza Anna gazdasági naplói) 1667-1690. Budapest, 1911;
Pap Ferenc: Registre de tricesimă din Cluj (în maghiară: Kolozsvári harmincadjegyzék) 1599-1637. Bukarest-Kolozsvár, 2000.



Surse de istorie urbană:
Protocolul consiliului oraşului Turda (în maghiară: Torda város tanácsi jegyzőkönyve) 1603-1678. Editor, introducere şi note de Wolf Rudolf. Kolozsvár, 1993. (http://mek.niif.hu/02800/02882/02882.pdf);
Protocoalele oraşului Alba Iulia (în maghiară: Gyulafehérvár város jegyzőkönyvei.) Editor, introducere şi note de Kovács András. Kolozsvár, 1998.;
Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt. IX. Band: Zunfturkunden 1420-1580. Bearb. von Gernot Nussbächer und Elisabeta Marin. Kronstadt, 1999.;
Quellen zur Geschichte der Stadt Hermannstadt. II. Band. Handel und Gewerbe in Hermannstadt und in den Sieben Stühlen 1224-1579. Herausgegeben von Monica Vlaicu unter Mitarbeit von Radu Constantinescu - Adriana Ghibu - Costin Feneşan - Cristina Halichias - Liliana Popa. Hermannstadt, 2003;
Berger, Albert: Urkunden-Regesten aus dem Archiv der Stadt Bistritz in Siebenbürgen II-III. 1548-1585. Köln-Weimar-Wien, 1986-1995;
Hermannstadt und Siebenbürgen. Die Protokolle des Hermannstädter Rates und der Sächsischen Nationsuniversität. 1391-1705. Herausgegeben von Käthe Hientz-Bernhard Heigl-Thomas Şindilariu, Hermannstadt-Heidelberg 2007. (Cu anexă DVD).

 

Surse referitoare la secui: Arhiva Secuilor (în maghiară: Székely Oklevéltár) II-VI. Coord. Szabó Károly-Szádeczky Lajos. Kolozsvár, 1876-1897. (vol II.: http://adatbank.transindex.ro/cedula.php?kod=905; vol. III. : http://adatbank.transindex.ro/html/alcim_pdf5296.pdf; vol. IV. : http://adatbank.transindex.ro/html/cim_pdf1017.pdf; vol. VI.: http://adatbank.transindex.ro/html/cim_pdf1001.pdf;); Serie nouă: I-III. Protocoale judiciare din Scaunul Odorheiului (în maghiară: Udvarhely-széki törvénykezési jegyzőkönyvek), 1569-1600. Editori Demény Lajos - Pataki József - Tüdős S. Kinga. Bukarest, 1983-1994; IV-VII. Conscripţii în rândul secuilor (în maghiară Székely népesség-összeírások), 1575-1680. Editor, introducere şi note de Demény Lajos. Kolozsvár, 1998-2004. (volumul IV: http://mek.niif.hu/03400/03416/03416.pdf; volumul V: http://mek.oszk.hu/03400/03443/03443.pdf)

 

Surse de istoria bisericii şi învăţământului: Hotărârile conciliilor parţiale ale Bisericii Reformate din Târnave (în maghiară: A Küküllői Református Egyházmegye parciális zsinatainak végzései) I. 1638-1720. Editor, introducere, note şi index de Buzogány Dezső - Ősz Sándor Előd - Tóth Levente. Kolozsvár, 2008).
Actele conciliilor reformate din Transilvania (în maghiară: Erdélyi református zsinatok iratai.) I-II. 1599-1770. Îngrijit de Buzogány Dezső - Dáné Veronka - Kolumbán Vilmos József - Sipos Gábor (în curs de apariţie);
Teutsch, G. D.: Die Synodalverhandlungen der Evang. Landeskirche A. B. in Siebenbürgen im Reformationsjahrhundert. (Urkundenbuch der Evangelischen Landeskirche A. B. in Siebenbürgen. II) Hermannstadt, 1883;
Jakó Zsigmond - Juhász István: Studenţi din Aiud (în maghiară: Nagyenyedi diákok) 1662-1848. Bukarest, 1979 (http://adatbank.transindex.ro/cedula.php?kod=747);
Studenţii colegiului reformat din Târgu-Mureş (în maghiară: A Marosvásárhelyi Református Kollégium diáksága) 1653-1848. Introducere de Tonk Sándor. (Fontes Rerum Scholasticarum VI. coord. Keserű Bálint) Szeged, 1994;
Fasciculus rerum scholasticarum Collegii Claudiopolitani Unitariorum. 1626-1696. I. 1626-1648. Preparat de Edit Dományházi-Miklós Latzkovits. (Fontes Rerum Scholasticarum VII/1. coord. Bálint Keserű) Szeged, 1997.
Die siebenbürgisch-sächsischen Schulordnungen mit Einleitung, Anmerkungen und Register herausgegeben von Friedrich Teutsch. (Monumenta Germaniae Paedagogica VI.) I. 1543-1778. Berlin, 1888. (http://www.archive.org/stream/monumentagerman02wissgoog#page/n0/mode/1up)
Arhiva iezuită (în maghiară: Jezsuita okmánytár.) I/1-2. Documente privind Transilvania şi Ungaria - în maghiară: Erdélyt és Magyarországot érintő iratok - 1601-1606. (Colecţia pentru istoria mişcărilor de idei din secolele XVI-XVIII. 34. Coord. Keserű Bálint) îngrijit de Balázs Mihály, Kruppa Tamás, Lázár István Dávid, Lukács László. Szeged, 1995;


Monumenta Antiquae Hungariae. Edidit Ladislaus Lukács S. I. I-IV. 1550-1600. Romae, 1969-1987;
Corespondenţa şi documentele iezuiţilor din Transilvania din epoca principilor Báthory (în maghiară: Erdélyi jezsuiták levelezése és iratai a Báthoryak korából) (1571-1613). I. 1571-1583., II. 1575-1588. Editor: Veress Endre. (Fontes Rerum Transylvanicarum I-II.) Budapest, 1911-1913; Protocoalele Anuarului Societăţii Hristos despre problemele din epoca principilor. - în maghiară: Jézus Társasága évkönyveinek jelentései a Báthoryak korabeli erdélyi ügyekről. - (1579-1613). Îngrijit de: Veress Endre. (Fontes Rerum Transylvanicarum V.) Veszprém, 1921.
Litterae missionariorum de Hungaria et Transilvania (1572-1717) I-IV. Edit: István György Tóth (Bibliotheca Academiae Hungariae - Roma. Fontes 4.), Roma-Budapest 2002-2005;

Protocoale din locuri de adeverire: Protocoalele capitulului din Transilvania (în maghiară: Az erdélyi káptalan jegyzőkönyvei) 1222-1599. Editori, index şi note de Bogdándi Zsolt - Gálfi Emőke. (Erdélyi Történelmi Adatok VIII.1.) Kolozsvár, 2006

 

Libri Regii din Tansilvania: Actele principilor Transilvaniei (în maghiară: Az erdélyi fejedelmek oklevelei) (1560-1689). Libri Regii din Transilvania (în maghiară: Erdélyi Királyi Könyvek.) DVD-ROM. Coord. Gyulai Éva. Arcanum, Miskolci Egyetem Bölcsészettudományi Kara. Budapest, 2005.
Libri Regii ale principilor din Transilvania (în maghiară: Az erdélyi fejedelmek Királyi Könyvei.) I. 1569-1602 (Erdélyi Történelmi Adatok VII. 1-3. Coord. Jakó Zsigmond) VII/1. Liber Regius János Zsigmond (în maghiară: János Zsigmond Királyi Könyve) 1569-1570. - VII/2. Liber Regius Báthory Kristóf (în maghiară: Báthory Kristóf Királyi Könyve) 1580-1581. - VII/3. Libri Regii Báthory Zsigmond (în maghiară: Báthory Zsigmond Királyi Könyvei) 1582-1602. Editori, index şi note de Fejér Tamás, Rácz Etelka, Szász Anikó. Kolozsvár, 2003-2005.

Protocoale din cetăţi: Protocoalele cetăţii Turda (în maghiară: Torda vármegye jegyzőkönyvei) I. 1607-1658. Editor Dáné Veronka (în curs de apariţie).

Arhive de familie: Valentiny Antal - W. Kovács András: Arhiva de la Ţaga a familiei Wass (în maghiară: A Wass család cegei levéltára.) Kolozsvár, 2006, care pe lângă materialul medieval ne informează şi despre materialele premoderne ale arhivei.

Arhive bisericeşti: Inventarul Arhivei Istorice Teritoriale Centrale a diocezei Bisericii Reformate din Transilvania (în maghiară Az Erdélyi Református Egyházkerület Központi Gyűjtőlevéltárának ismertető leltára.). Coordonatori Dáné Veronka - Sipos Gábor. (Erdélyi Református Levéltári Kiadványok 1.) Kolozsvár, 2002.;
Arhiva arhiepiscopiei din Alba Iulia şi Arhiva Catolică Status din Transilvania (în maghiară: A Gyulafehérvári Érseki Levéltár és az Erdélyi Katolikus Státus Levéltára) I. 1429-2000. (Erdélyi Római Katolikus Levéltárak. 1. coord. Szögi László-Bernád Rita). Gyulafehérvár-Bp, 2006



Bibliografie selectivă





Discuţie