listare

trimite prin

Hotel Continental (fostul hotel New York), Cluj-Napoca
Ultima actualizare:  2012-11-15
Autor:  Mihály Melinda
Tradus de:  Mihály Melinda



Date despre monument
Adresa: str. Napoca nr. 1.
Cod: CJ-II-m-B-07436
Datare: 1894–1895.

Date istorice

Hotelul New York a fost construit între anii 1893–1894 după planurile arhitectului-şef al Clujului Lajos Pákei, pe locul fostului Hotel Naţional (Nemzeti Szálló). Hotelul Naţional, menţionat pentru prima dată în izvoarele şi gazetele vremii în anul 1865 era al doilea hotel al oraşului, prima instituţie de acest gen fiind Hotelul Biasini de pe strada Petőfi (azi Avram Iancu). Camerele hotelului Naţional se aflau la etajul clădirii, parterul adăpostind un restaurant şi câteva magazine. În anii 1860 cel mai semnificativ spaţiu comercial era destinat anticariatului văduvei lui Pál Burián, spaţiul fiind preluat în anii 1870 de magazinul destinat jucăriilor şi articolelor de menaj închiriat de Sándor Csapó, iar apoi de către prăvălia de pantofi al lui Ernő Kohn D., precum şi cea de porţelan, maiolică şi sticlă pictată în stil francez, englez şi japonez al clujeanului Lajos Seszták. Hotelul Naţional a fost demolat în anul 1894 pentru a oferi spaţiu unui hotel mai modern. Noul hotel a fost construit după planurile arhitectului-şef al oraşului, Lajos Pákei, primul chiriaş fiind firma Steier şi Gálos. Acestei firme din urmă i se datorează şi mobilarea hotelului, mobilierul fiind transportat la Cluj din hotelul New York de pe bulevardul Erzsébet din Budapesta, aşadar presupunem, că mobilierul, precum echipamentul refolosit, marcat cu monograma NY au determinat şi denumirea hotelului clujean în Hotel New York. Începând de la sfârşitul secolului al XIX-lea hotelul a fost închiriat de Alajos Taussig (Tauszik), împreună cu proprietarul de restaurant Bogyó István, iar din anul 1912 de către József Fészl, cel din urmă fiind primul care a introdus în clădire încălzirea centrală de bază de aer încălzit, băile, telefoanele, terenul de bowling acoperit şi încălzit pe timp de iarnă, precum şi bucătăria franceză. Spaţiile de la parter ale hotelului au găzduit cea mai renumită cafenea literară a oraşului, fiind locul de întâlnire a elitei Clujului, devenit centrul vieţii sociale şi literare din oraş. Cafeneaua era aşa-numita “redacţie”, fiind locul de desfăşurare a unor cluburi, având în acelaşi timp şi rolul de sală de lectură, de distracţii şi de bal. Hotelul a devenit într-un timp scurt cel mai renumit hotel al oraşului datorită faimei restaurantului, a acoperişului mobil al curţii şi a încălzirii centrale. Între oaspeţii acestui hotel a fost consemnat preşedintele parlamentului Ungariei, baronul Albert Apponyi, corespondentul de război Ferenc Molnár, precum şi renumitul poet maghiar, Endre Ady. Scriitorul Mór Jókai a poposit deseori în camerele dinspre fosta stradă a Cărbunelui de Interior (azi str. Napoca), fiind prezent aici şi în luna octombrie a anului 1902, când a vizitat Clujul ultima dată, cu ocazia participării la festivităţile de dezvelire a statuii regelui Matia Corvinul. Desele vizite ale scriitorului au fost motivul pentru care fosta stradă a Cărbunelui de Interior a primit în următorul deceniu denumirea de strada Jókai. În anii 1950 în spaţiile hotelului a funcţionat un cămin studenţesc, iar apoi începând din anii 1960 clădirea a revenit unui alt hotel de lux, sub denumirea de Hotel Continental. În vara anului 2005 hotelul a părăsit clădirea pentru că nu mai făcea faţă standardelor hoteliere, edificiul neavând chiriaş sau funcţie nici în momentul de faţă.

 


Descrierea edificiului
Hotelul Continental se află la colţul de sud-vest al Pieţei Unirii, la intersecţia străzii Napoca cu strada Universităţii. Clădirea este construită în stil eclectic, cu faţade exterioare dominate de elemente decorative baroce, imaginea edificiului fiind dominată de turnul cilindric de la colţul de nord-est şi faţade atriculate cu câte un rezaalit de trei exe din jurul intrărilor în clădire. Edificiul are patru nivele (subsol-parter-două etaje) structurate pe un plan dreptunghiular, organizat în jurul a două curţi interioare. Cele două faţade principale ale edificiului sunt articulate cu un soclu tencuit, brâu simplu şi cornişă profilată, sprijinită pe un şir de console de forma unor volute, accentuată de o friză decorativă pronunţată. Faţada dinspre strada Napoca este străpunsă de şapte, cea dinspre strada Universităţii de unsprezece, iar colţul rotunjit al clădirii, asemănător unui turn este străpuns de trei axe de goluri. Suprafaţa parterului este tratat în rustica, toate suprafeţele etajelor fiind plane. Etajul al doilea este dominat de şirul balcoanelor susţinute de console în formă de volute, prevăzute de parapete decorative din fier forjat. Axele centrale ale etajelor sunt dominate de panouri articulate de semicoloane cu capiteluri compozite. Axa centrală a faţadei de nord este încoronată de un timpan cu contur arcuit. Deschiderile de la parter şi de la etajul al doilea sunt dreptunghiulare, cu colţurile rotunjite, cele de la primul etaj având închidere semicirculară, prevăzute cu sprâncene frânte, arcuite şi cartuşe de factură barocă. Intrarea principală se practică prin turnul de la colţ. Clădirea este acoperită cu acoperişuri de mansardă, turnul de la colţ fiind prevăzut cu un coif înalt. Interioarele clădirii sunt decorate cu o serie de elemente decorative clasice, renascentiste şi baroce. Spaţiile reprezentative ale parterului clădirii sunt articulate de pilaştrii cu capiteluri compozite aurite şi cartuşe de factură barocă, tavanele acestora fiind decorate cu stucatură aurită.

Bibliografie selectivă
Gaal György, Kolozsvár, Kolozsvár, 2001, p. 24.
Gyarmati Zolt, Nyilvánosság és magánélet a békeidők Kolozsvárán, Kolozsvár, 2005, p. 98–100, 129–130.
Vais, Gheorghe, Clujul eclectic: programe de arhitectură în perioada dualistă (1867–1918), Cluj-Napoca, 2009, pp. 112–113.


Discuţie