Producerea actelor oficiale a crescut vertiginos începând de la mijlocul secolului al XVI-lea odată cu formarea administrației princiare și a autorităților comitatelor, scaunelor și orașelor, ceea ce a condus la întocmirea unui număr mare de documente, de ordinul sutelor de mii, până la sfârșitul secolului al XVII-lea. Următoarele date cantitative ne arată situația surselor din epocă, mai precis situația surselor documentare și narative: conform estimării lui Jakó Zsigmond, au rămas circa 150 de mii de acte din perioada 1541-1700, dintre care aproximativ jumătate sunt în limba maghiară, iar cealaltă jumătate în latină și germană, iar binecunoscutul repertoriu Crăciun-Ilieș (Repertoriul manuscriselor de cronici interne, sec. XV-XVII, privind istoria României. București, 1963) cunoaște mai mult de 200 de surse narative (jurnale, cronici, memorii). Cercetarea istorică este nevoită să se lipsească de cel mai valoros material documentar din perioada principatului deoarece arhiva princiară, care păstra actele factorilor administrației centrale, a fost în mare măsură distrusă de războiul din secolul XVII, iar documentele care s-au păstrat au fost dispersate. De aceea, „suntem nevoiți să reconstituim funcționarea statalității Transilvaniei și a structurii sociale din materialul relativ sumar, păstrat aleatoriu în arhivele autorităților din orașe, comitate și scaune, în instituții bisericești și arhive familiale." Menționăm în primul rând arhivele locurilor de adeverire ale capitulului din Alba Iulia și ale conventului din Cluj-Mănăștur, păstrate la Arhiva Națională Maghiară (în cea dintâi sunt materiale din arhiva princiară: de ex. Libri Regii, corespondența diferiților principi, acte diplomatice, corespondență oficială și acte din diferite arhive familiale și acte personale) și arhivele particulare păstrate în biblioteca Batthyaneum (care cuprind mai ales materiale de factură bisericească, dar și alte tipuri de acte). Dintre materialele păstrate în arhivele locurilor de adeverire pot trezi interes în rândul cercetătorilor mai ales protocoalele din epoca principatului (circa 60 de volume), precum și Libri Regii (32 de volume). Majoritatea însemnărilor din aceste cărți sunt în limba latină. Arhivele orășenești conțin cea mai bogată și variată parte a surselor epocii. La sfârșitul secolului al XVI-lea, limbile maghiară și germană au devenit dominante în administrația orașelor transilvănene. Limba latină a rămas limba actelor cu caracter solemn. Arhivele orășenești din Sibiu, Cluj, Brașov, Sighișoara, Mediaș, Bistrița, Baia Mare sunt cele mai semnificative pentru epoca principatului autonom. Din materialul păstrat la aceste arhive menționăm protocoalele judiciare și cele ale consiliului, socotelile și actele de breaslă. Dintre materialele documentare păstrate la comitate (pentru că aceste comitate au început să acorde atenție sporită păstrării documentelor doar din prima jumătate a secolului al XVIII-lea) merită menționate protocoalele (de ex. protocolul comitatului Clujului, unde avem surse din 1605 și a celui din Turda, începând din 1607. Protocoalele judiciare reprezintă, probabil cel mai însemnat material documentar al administrației scaunelor secuiești din epoca premodernă (de exemplu protocoalele judecătorești; cele mai vechi, din Scaunul Odorheiului, datează din 1589). Arhivele bisericilor din Transilvania (arhiva reformată, respectiv unitariană din Cluj, arhiva arhiepiscopală din Alba Iulia și arhiva centrală evanghelică din Sibiu) au păstrat material documentar însemnat și pentru această perioadă istorică. Menționăm protocoalele vizitațiilor și ale sinodului, precum și sursele principale de istorie a învățământului și a instituțiilor de învățământ. Pentru cele din urmă menționăm aici tabelele nominale cu elevii și legile instituțiilor școlare. Arhivele familiale, dintre care multe au căpătat amploare în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, conțin în mare măsură acte și documente referitoare la administrarea moșiilor, viața publică a membrilor familiei, respectiv corespondența privată. Avem în vedere mai ales actele familiilor princiare Báthory, Rákóczi, Apafi, respectiv Teleki, acte păstrate la Magyar Országos Levéltár (Arhiva Națională a Ungariei). Ne mai referim și la mai multe duzini de arhive familiale păstrate odată la Arhiva Muzeului Național din Transilvania, arhive care se află acum la Arhivele Naționale din Cluj (de exemplu, arhivele familiilor Wesselényi, Bánffy, Bethlen, Kemény, care la rândul lor conțin material premodern extrem de bogat). În privința colecțiilor de surse istorice menționăm colecția lui Gr. Kemény József, care cuprinde documente originale, misive și o serie de alte acte precum și un fond de 367 de volume de copii. În prezent, colecția se află la Biblioteca Academiei din Cluj, Arhivele Naționale din Cluj și Biblioteca Centrală Universitară din Cluj. Ea conține material foarte important și pentru secolele XVI-XVII. Sursele publicate cuprind material extrem de variat (surse narative, acte diplomatice, corespondență, surse de istorie economică, socială, istorie a religiei și culturii, surse de istorie urbană etc.), însă reprezentarea anumitor principi, scaune, comitate, orașe, instituții etc. este disproporționată. Situația poate fi atribuită, pe de o parte, lipsei de uniformitate a materialului documentar rămas, iar pe de altă parte, lipsei unui program coerent de publicare a acestor materiale. Dintre sursele documentare publicate, actele Dietei sunt deosebit de importante pentru că sunt surse excelente privind legislația epocii principatului (Memorii parlamentare din Transilvania. Coord. Szádeczky Lajos. I-XXI. 1540-1699. Budapest, 1875-1898. în maghiară Erdélyi Országgyûlési Emlékek. Szerk. Szádeczky Lajos. I-XXI. 1540-1699. Budapest, 1875-1898.) Remarcabilă este și colecția de legi a epocii: Approbata și Compilata. (Traducere și note de Kolosvári Sándor și Óvári Kelemen/Magyar Törvénytár. 1540-1848. évi erdélyi törvények/Budapest, 1900.) Ghiduri excelente pentru sursele epocii: Trócsányi Zsolt: Arhivele autorităților guvernamentale din Transilvania (în maghiară Erdélyi kormányhatósági levéltárak. Budapest, 1973.; Kosáry Domokos: Introducere în sursele și literatura istoriei Ungariei I. Cadrul general I-II (în maghiară: Bevezetés Magyarország történetének forrásaiba és irodalmába I. Általános rész I-II. Budapest, 1970.); Bartoniek Emma: Documente istorice maghiare (în maghiară: Magyar történeti forráskiadványok.) (A Magyar Történettudomány Kézikönyve I. 3/b.) Budapest, 1929. O publicație de referință, necesară pentru prelucrarea surselor maghiare: Dicționar de etimologie maghiară din Transilvania (în maghiară: Erdélyi Magyar Szótörténeti Tár. Szerk. Szabó T. Attila. I-XIII. 1975-2009. Dezvăluirea surselor și publicarea colecțiilor de documente premoderne rămâne - odată cu diminuarea cercetării istorice a sașilor - aproape în totalitate în sarcina istoriografiei maghiare. Cercetarea românească nu se arată serios interesată - în afară de rolul lui Mihai Viteazul în Transilvania și sursele mai ales de istorie a economiei și religiei a zonelor locuite de populație română (de ex. Țara Făgărașului) - de sursele, preponderent în limba maghiară, din perioada principatelor. Surse narative: Moștenirea Transilvaniei. Memorialiști transilvăneni despre Transilvania (în maghiară: Erdély öröksége. Erdélyi emlékírók Erdélyről.) Coord. Makkai László. I-VI. 1541-1703. Budapest, f.a, I. Tündérország 1541-1571., II. Sárkányfogak 1572-1602., III. Tûzpróba 1603-1613., IV. A fejedelem 1613-1629., VI. Apa és fiú 1630-1661., VI. Haldokló Erdély 1662-1703.); Szamosközy István: Rămășite istorice (Monumenta Hungariae Historica. II. Scriptores XXI., XXVIII-XXX.) 1566-1603. I-IV. Publicat de: Szilágyi Sándor. Budapest, 1876-1880.;Szalárdi János: Cronica maghiară de jale (în maghiară: Siralmas magyar krónikája. Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Szakály Ferenc. Budapest, 1980; Georg Kraus: Cronica transilvăneană (în maghiară: Erdélyi krónika) 1608-1665. Traducere, introducere și note de Vogel Sándor. Budapest, 1994Memorialiști din Cluj (în maghiară: Kolozsvári emlékírók) 1603-1720. Introducere și cronologie de Bálint József. Selecția surselor și note de Pataki József. Bukarest, 1990.Documente de istorie politică și diplomație: Rapoartele ambasadorilor papei în Transilvania din timpul lui Kelemen al VIII-lea (în maghiară: Erdélyországi pápai követek jelentései VIII. Kelemen idejéből) (1592-1600). Material colectat și ediție îngrijită de Veress Endre. (Vatikáni Magyar Okirattár. II/3.). Budapest, 1909; Kruppa Tamás: Transilvania și Sfântul Scaun. Documente nepublicate (în maghiară: Erdély és a Szentszék a Báthory korszakban. Kiadatlan iratok) (1574-1599) Szeged, 2004; Óváry Lipót: Documente pentru istoria relațiilor diplomatice ale lui Bethlen Gábor (în maghiară: Oklevéltár Bethlen Gábor diplomácziai összeköttetései történetéhez.) Budapest, 1886. Gindely Antal: Arhivă pentru istoria domniei principelui Bethlen Gábor (în maghiară: Okmánytár Bethlen Gábor fejedelem uralkodása történetéhez.) Budapest, 1890; Szilágyi Sándor: Arhiva I pentru istoria relațiilor suedeze și franceze ale lui Rákóczy György I (în maghiară: Okmánytár I. Rákóczy György svéd és franczia összeköttetéseinek történetéhez.) (Monumenta Hungariae Historica. Diplomataria XXI.) Budapest, 1873. ; Rákóczy György I și Poarta. Scrisori și documente (în maghiară: I. Rákóczy György és a Porta. Levelek és okiratok.). Coord. Beke Antal și Barabás Samu. Budapest, 1888; Szilágyi Sándor: Arhiva II pentru istoria relațiilor suedeze și franceze ale lui Rákóczy György I (în maghiară: Okmánytár II. Rákóczy György diplomacziai összeköttetéseihez.) (Monumenta Hungariae Historica. Diplomataria XXIII.) Budapest, 1874; Szilágyi Sándor: Transilvania și războiul din nord-est. Scrisori și documente (în maghiară: Erdély és az északkeleti háború. Levelek és okiratok.) I-II. Budapest, 1890-1891.; Diplomatarium Alvinczianum. Arhiva lui Alvinczi Péter (în maghiară: Alvinczi Péter okmánytára) (1685-1688.) Publicat de Szilágyi Sándor. (Monumenta Hungariae Historica. Diplomatarium XIV-XV.) I-II. Pest, 1870.;Corespondența actorilor politici mai importanți: Veress Endre: Corespondența dintre Báthory István, principe al Transilvaniei, și regele Poloniei (în maghiară: Báthory István erdélyi fejedelem és lengyel király levelezése.) I-II. 1556-1586. Kolozsvár, 1944, Szilágyi Sándor: Corespondența politică nepublicată a principelui Bethlen Gábor (în maghiară: Bethlen Gábor fejedelem kiadatlan politikai levelei). Budapest, 1879; Szilágyi Sándor: Corespondența principelui Bethlen Gábor (în maghiară: Bethlen Gábor fejedelem levelezése) 1613-1629. Budapest, 1887; Corespondența personală a celor doi principi Rákóczy György (în maghiară: A két Rákóczy György fejedelem családi levelezése.). Coord. Szilágyi Sándor. (Monumenta Hungariae Historica. Diplomataria XXIV.) Budapest, 1875. ; Corespondența lui Teleki Mihály (în maghiară: Teleki Mihály levelezése.). Coord. Gergely Samu. I-VIII. Budapest, 1905-1926; )Scrisorile lui Bethlen Miklós (în maghiară: Bethlen Miklós levelei.) 1657-1716. I-II. coord. Jankovics József. Budapest, 1987).Surse de istorie economică și socială: Urbariile cetății Gilăului (în maghiară: A gyalui vártartomány urbáriumai.). Introducere de Jakó Zsigmond. Kolozsvár, 1944;Makkai László: Documentele de economie ale lui Rákóczi György I (în maghiară: I. Rákóczi György gazdasági iratai) (1631-1648). Budapest, 1954;Urbariile Țării Făgărașului. Editate de Prodan, David cu Ursuțiu, Liviu și Ursuțiu, Maria. I-II. 1601-1680. București, 1970-1976;Domeniul Gurghiu (1652-1706). Urbarii, inventare și socoteli economice, studiu introductiv și ediție îngrijită de Liviu Ursuțiu. Cluj-Napoca, 2007; Jakó Zsigmond: Date despre administrarea dijmei din perioada principatelor (în maghiară: Adatok a dézsma fejedelemségkori adminisztrációjához.) Kolozsvár, 1945;Szádeczky Béla: Intendența curții principelui Apafi Mihály I. Jurnalele economice ale lui Bornemissza Anna (în maghiară: I. Apafi Mihály fejedelem udvartartása. I. Bornemissza Anna gazdasági naplói) 1667-1690. Budapest, 1911; Pap Ferenc: Registre de tricesimă din Cluj (în maghiară: Kolozsvári harmincadjegyzék) 1599-1637. Bukarest-Kolozsvár, 2000.Surse de istorie urbană: Protocolul consiliului orașului Turda (în maghiară: Torda város tanácsi jegyzőkönyve) 1603-1678. Editor, introducere și note de Wolf Rudolf. Kolozsvár, 1993. (http://mek.niif.hu/02800/02882/02882.pdf); Protocoalele orașului Alba Iulia (în maghiară: Gyulafehérvár város jegyzőkönyvei.) Editor, introducere și note de Kovács András. Kolozsvár, 1998.;Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt. IX. Band: Zunfturkunden 1420-1580. Bearb. von Gernot Nussbächer und Elisabeta Marin. Kronstadt, 1999.; Quellen zur Geschichte der Stadt Hermannstadt. II. Band. Handel und Gewerbe in Hermannstadt und in den Sieben Stühlen 1224-1579. Herausgegeben von Monica Vlaicu unter Mitarbeit von Radu Constantinescu - Adriana Ghibu - Costin Feneșan - Cristina Halichias - Liliana Popa. Hermannstadt, 2003; Berger, Albert: Urkunden-Regesten aus dem Archiv der Stadt Bistritz in Siebenbürgen II-III. 1548-1585. Köln-Weimar-Wien, 1986-1995; Hermannstadt und Siebenbürgen. Die Protokolle des Hermannstädter Rates und der Sächsischen Nationsuniversität. 1391-1705. Herausgegeben von Käthe Hientz-Bernhard Heigl-Thomas Șindilariu, Hermannstadt-Heidelberg 2007. (Cu anexă DVD). Surse referitoare la secui: Arhiva Secuilor (în maghiară: Székely Oklevéltár) II-VI. Coord. Szabó Károly-Szádeczky Lajos. Kolozsvár, 1876-1897. (vol II.: http://adatbank.transindex.ro/cedula.php?kod=905; vol. III. : http://adatbank.transindex.ro/html/alcim_pdf5296.pdf; vol. IV. : http://adatbank.transindex.ro/html/cim_pdf1017.pdf; vol. VI.: http://adatbank.transindex.ro/html/cim_pdf1001.pdf;); Serie nouă: I-III. Protocoale judiciare din Scaunul Odorheiului (în maghiară: Udvarhely-széki törvénykezési jegyzőkönyvek), 1569-1600. Editori Demény Lajos - Pataki József - Tüdős S. Kinga. Bukarest, 1983-1994; IV-VII. Conscripții în rândul secuilor (în maghiară Székely népesség-összeírások), 1575-1680. Editor, introducere și note de Demény Lajos. Kolozsvár, 1998-2004. (volumul IV: http://mek.niif.hu/03400/03416/03416.pdf; volumul V: http://mek.oszk.hu/03400/03443/03443.pdf) Surse de istoria bisericii și învățământului: Hotărârile conciliilor parțiale ale Bisericii Reformate din Târnave (în maghiară: A Küküllői Református Egyházmegye parciális zsinatainak végzései) I. 1638-1720. Editor, introducere, note și index de Buzogány Dezső - Ősz Sándor Előd - Tóth Levente. Kolozsvár, 2008).Actele conciliilor reformate din Transilvania (în maghiară: Erdélyi református zsinatok iratai.) I-II. 1599-1770. Îngrijit de Buzogány Dezső - Dáné Veronka - Kolumbán Vilmos József - Sipos Gábor (în curs de apariție); Teutsch, G. D.: Die Synodalverhandlungen der Evang. Landeskirche A. B. in Siebenbürgen im Reformationsjahrhundert. (Urkundenbuch der Evangelischen Landeskirche A. B. in Siebenbürgen. II) Hermannstadt, 1883; Jakó Zsigmond - Juhász István: Studenți din Aiud (în maghiară: Nagyenyedi diákok) 1662-1848. Bukarest, 1979 (http://adatbank.transindex.ro/cedula.php?kod=747); Studenții colegiului reformat din Târgu-Mureș (în maghiară: A Marosvásárhelyi Református Kollégium diáksága) 1653-1848. Introducere de Tonk Sándor. (Fontes Rerum Scholasticarum VI. coord. Keserû Bálint) Szeged, 1994; Fasciculus rerum scholasticarum Collegii Claudiopolitani Unitariorum. 1626-1696. I. 1626-1648. Preparat de Edit Dományházi-Miklós Latzkovits. (Fontes Rerum Scholasticarum VII/1. coord. Bálint Keserû) Szeged, 1997.Die siebenbürgisch-sächsischen Schulordnungen mit Einleitung, Anmerkungen und Register herausgegeben von Friedrich Teutsch. (Monumenta Germaniae Paedagogica VI.) I. 1543-1778. Berlin, 1888. (http://www.archive.org/stream/monumentagerman02wissgoog#page/n0/mode/1up)Arhiva iezuită (în maghiară: Jezsuita okmánytár.) I/1-2. Documente privind Transilvania și Ungaria - în maghiară: Erdélyt és Magyarországot érintő iratok - 1601-1606. (Colecția pentru istoria mișcărilor de idei din secolele XVI-XVIII. 34. Coord. Keserû Bálint) îngrijit de Balázs Mihály, Kruppa Tamás, Lázár István Dávid, Lukács László. Szeged, 1995; Monumenta Antiquae Hungariae. Edidit Ladislaus Lukács S. I. I-IV. 1550-1600. Romae, 1969-1987; Corespondența și documentele iezuiților din Transilvania din epoca principilor Báthory (în maghiară: Erdélyi jezsuiták levelezése és iratai a Báthoryak korából) (1571-1613). I. 1571-1583., II. 1575-1588. Editor: Veress Endre. (Fontes Rerum Transylvanicarum I-II.) Budapest, 1911-1913; Protocoalele Anuarului Societății Hristos despre problemele din epoca principilor. - în maghiară: Jézus Társasága évkönyveinek jelentései a Báthoryak korabeli erdélyi ügyekről. - (1579-1613). Îngrijit de: Veress Endre. (Fontes Rerum Transylvanicarum V.) Veszprém, 1921. Litterae missionariorum de Hungaria et Transilvania (1572-1717) I-IV. Edit: István György Tóth (Bibliotheca Academiae Hungariae - Roma. Fontes 4.), Roma-Budapest 2002-2005; Protocoale din locuri de adeverire: Protocoalele capitulului din Transilvania (în maghiară: Az erdélyi káptalan jegyzőkönyvei) 1222-1599. Editori, index și note de Bogdándi Zsolt - Gálfi Emőke. (Erdélyi Történelmi Adatok VIII.1.) Kolozsvár, 2006 Libri Regii din Tansilvania: Actele principilor Transilvaniei (în maghiară: Az erdélyi fejedelmek oklevelei) (1560-1689). Libri Regii din Transilvania (în maghiară: Erdélyi Királyi Könyvek.) DVD-ROM. Coord. Gyulai Éva. Arcanum, Miskolci Egyetem Bölcsészettudományi Kara. Budapest, 2005. Libri Regii ale principilor din Transilvania (în maghiară: Az erdélyi fejedelmek Királyi Könyvei.) I. 1569-1602 (Erdélyi Történelmi Adatok VII. 1-3. Coord. Jakó Zsigmond) VII/1. Liber Regius János Zsigmond (în maghiară: János Zsigmond Királyi Könyve) 1569-1570. - VII/2. Liber Regius Báthory Kristóf (în maghiară: Báthory Kristóf Királyi Könyve) 1580-1581. - VII/3. Libri Regii Báthory Zsigmond (în maghiară: Báthory Zsigmond Királyi Könyvei) 1582-1602. Editori, index și note de Fejér Tamás, Rácz Etelka, Szász Anikó. Kolozsvár, 2003-2005. Protocoale din cetăți: Protocoalele cetății Turda (în maghiară: Torda vármegye jegyzőkönyvei) I. 1607-1658. Editor Dáné Veronka (în curs de apariție).Arhive de familie: Valentiny Antal - W. Kovács András: Arhiva de la Țaga a familiei Wass (în maghiară: A Wass család cegei levéltára.) Kolozsvár, 2006, care pe lângă materialul medieval ne informează și despre materialele premoderne ale arhivei.Arhive bisericești: Inventarul Arhivei Istorice Teritoriale Centrale a diocezei Bisericii Reformate din Transilvania (în maghiară Az Erdélyi Református Egyházkerület Központi Gyûjtőlevéltárának ismertető leltára.). Coordonatori Dáné Veronka - Sipos Gábor. (Erdélyi Református Levéltári Kiadványok 1.) Kolozsvár, 2002.; Arhiva arhiepiscopiei din Alba Iulia și Arhiva Catolică Status din Transilvania (în maghiară: A Gyulafehérvári Érseki Levéltár és az Erdélyi Katolikus Státus Levéltára) I. 1429-2000. (Erdélyi Római Katolikus Levéltárak. 1. coord. Szögi László-Bernád Rita). Gyulafehérvár-Bp, 2006