Biserica Sfânta Maria din Baia Sprie se află în centrul localităţii situate într-o zonă pitorească, înconjurat de munţi înalţi şi împăduriţi, în mijlocul fostei pieţe a oraşului, numit Piaţa Hunyadi, în apropierea bisericii reformate şi a primăriei. Biserica sală, orientată est-vest dispune de o navă formată din trei travee, la ale cărei parte centrală ăi este adosată spre nord şi sud, formând câte o capelă cu închidere semicirculară în interior şi dreptunghiulară în exterior. Traveea centrală a navei este acoperită cu o cupolă pe pandantivi, susţinută de coloane îngemănate, iar celelalte travee cu boltă a vela. Nava bisericii se închide spre est cu un cor semicircular, al cărei laturi nordice îi este anexată o sacristie etajată. Faţada bisericii este monumentală. Intrarea se află în axa centrală a faţadei principale cu trei axe, amenajat sub un portic înălţat de 12 trepte, ieşit în rezalit. Porticul este format din patru coloane cu capiteluri ionice şi fusuri canelate, care susţin un timpan. În faţa bisericii, pe piedestaluri înalte sunt aşezate statuia regilor sfinţi maghiari Sf. Ştefan şi Ladislau, iar în nişele cu închidere semicirculară ale faţadei se află statuile Sfinţilor Petru şi Pavel. Frontonul porticului este flancat de două turnuri cu plan rectangular cu două etaje, care se ridică deasupra cornişei principale, fiind acoperite cu coifuri octogonale înalte. Aspectul şi elementele de decor ale faţadei principale a bisericii, cum ar fi structura porticului, cornişa principală împodobită cu un şir de denticuli, ancadramentul uşii principale, accentuat cu şiruri de ove, precum şi nişele cu statui ne amintesc de faţada neoclasică a catedralei episcopale din Satu Mare, cu toate că ferestrele circulare poartă deja amprenta stilului romantic. Faţada nordică şi sudică sunt amenajate simetric, iar părţile centrale, care încorporează cele două capele, sunt concepute asemenea unor rezalite încoronate cu timpan, cu faţade articulate cu pilaştri cu capiteluri ionice decorate cu palmete, ferestre şi nişe de statui cu închideri semicirculare.     Interiorul bisericii, asemenea faţadei, oferă o imagine impozantă vizitatorilor. Pereţii sunt articulaţi cu coloane şi pilaştri cu capiteluri ionice, învelite cu marmură roşie şi cornişe bogat profilate. Pictura altarului principal înfăţişează pe Înălţarea Maicii Domnului şi a fost pictată de Károly Lotz în 1858. În timpul postului Sfintelor Paşti aceasta este acoperită cu o scenă a Răstignirii pictată în 1935 de pictorul din Baia Sprie Hajós Ilona. În capelele laterale deasupra altarelor neoclasiciste se află tablouri pictate de Franz Geiling în 1859, reprezentând Răstignirea (dreapta) şi Sf. Ioan de Nepomuk (stânga). În nişele aflate în aceste capele sunt plasate statuile din lemn a Sf. Ana, Sf. Iosif, Sf. Florian şi Sf. Emeric. La intersecţia navei şi a corului, pe ambele părţi, se află câte o pictură ale unor altare laterale demontate în anii 1980, pictate în 1865 de Carl Schellein. Pictura alipit laturii nordice, conform tradiţiei locale, portretizează doi mineri, pe István Glódics şi Pál Stenczel, care aveau religii diferite (catolică şi reformată) şi în faţa cărora, în timpul unei dispute confesionale, a coborât din cer Fecioara Maria, înconjurat de îngeri. Compoziţia picturii de pe latura sudică prezintă pe Isus ţinând o pâine, iar pe partea inferioară apare imaginea a doi îngeri ţinând o cruce şi un potir. Bolta bisericii este decorată cu picturi murale executate în perioada construcţiei bisericii. În semicalota absidei se vede scena încoronării Fecioarei Maria, în prima travee a navei scena prezentării lui Isus în templu, în cupolă naşterea lui Isus, iar în semicalotele capelelor laterale adorarea magilor şi scena întâlnirii Sf. Maria cu Sf. Elisabeta. Printre piesele interiorului este de remarcat cristelniţa de marmură roşie, acoperit cu un capac de lemn, în formă de clopot, încoronat cu o compoziţie sculpturală reprezentând botezului lui Isus, precum şi construcţia tribunei de orgă, sprijinită de patru stâlpi înalţi, din fier turnat, cu capiteluri egiptizante. În colecţia bisericii se păstrează de asemenea un steag a minerilor din 1859. Biserica a fost restaurată de mai multe ori. Cele mai importante au fost lucrările de refacere din anii 1982–1984, când au fost restaurate picturile murale, s-au demontat cele două altare laterale şi amvonul, iar în ultima travee a navei dinspre tribuna de orgă au fost ridicate două altare mai mici şi au înlocuit orga din 1857 cu o orgă electrică. Biserica parohială din Baia Sprie est un monument important de arhitectura religioasă de stil neoclasicist, care însă prin utilizarea elementelor caracteristice ale stilului romantic are şi un caracter istoricizant. Importanţa ei, în afară de nivelul ridicat al calităţii arhitecturale şi a amenajării interioare, se datorează şi faptului, că a fost proiectat de un preot diecezan, un caz rarisim în arhitectura religioasă a vremii.

Studioul regional al Radio România, Radio Târgu-Mureş a difuzat prima emisiune ca radioul Regiunii Autonome Maghiare la 2 martie 1958, cu titlul de Secuimea ia cuvântul. Începând din anul 1958, limba emisiunilor este româna şi maghiara; din anul 1990 emite şi în limba germană, iar din anul 1998 difuzează şi o emisiuni pentru romi.Evoluţia duratei emisiunilor în limba maghiară: la început, în anul 1958, zilnic 60 de minute, în anul 1985 zilnic 180 de minute. Din 1 februarie 1990 zilnic 4 ore, între anii 1990-96 zilnic 5 ore, duminică 7 ore, din anul 2001, împreună cu undele ultrascurte, zilnic 7 ore, duminică 8 ore. Pe staţiile de unde medii sunt difuzate şi emisiunile în limba maghiară şi germană din Bucureşti (zilnic două ore, duminică 30 de minute).Emisiuni şi rubrici mai importante în anul 2002 [denumiri traduse din maghiară]: Revista radio, Periscop, Lumea marginală, Helicon, Acasă în Transilvania, Lumea credinţei, Predică, Regiuni, Magazin economic, Viaţa gospodarului, Album familial, Tura de după masă (între ora 14 şi 16), Audienţă (cu politicieni), Cu ce vă putem ajuta?, Schimburi, Semafor, Muzică la cerere, Muzică în direct, Colecţia de legi, Emisiune pentru copii, Meridian, Culori şi forme, Banca de rezerve. Emisiuni speciale: odată pe lună Duplex matinal împreună cu Radio Cluj; Personalităţile de marcă ale oraşului - cu invitaţi în faţa microfonului.Emisiuni excepţionale: Aplauze furtunoase (Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Nirajului, Ditrău, 1978-1984); Curcubeu (emisiune deschisă cu ascultătorii, între anii 1980-1984: Plăieşii de Jos, Tg. Mureş, Braşov, 1990: Tg. Mureş); Show-ul în baie (1997-2000); Cabaret de Revelion (începând din anul 1990); transmisiune directă de la Braşov în anul 1998 incluzând reportaje cu personalităţile maghiare ale oraşului (Éva Lendvay îşi recită propria poezie, Lázár Madaras, Lajos Gellért şi Attila Ambrus vorbesc despre presa braşoveană, Ferenc Bálint despre televiziunea din Braşov. O acţiune specială a radioului este circuitul pe biciclete organizat în fiecare an în zona de emisie, cu titlul Radioul rulant.Emisiuni literare: Perspective (1990-1999), Helicon (din anul 1990), Jurnal literar şi artistic (1959-1985), Mozaic duminical (1967-1985), Teatru radiofonic (din anul 1958), Culori şi forme (din anul 1993), Poete maghiare (1997-1999), Cu magnetofonul la drum, seria I (1975-1985), seria a II-a, Perle poetice (1978-1985, 1990-1996), Poeţi contemporani din ţară (1978-1985).Între anii 1976-1985, în cadrul primei serii a emisiunii Cu magnetofonul la drum, au fost realizate interviuri-portret cu 421 intelectuali maghiari din România, care au fost prezentate ascultătorilor. Emisiunea a fost iniţiată de János Csifó. Seria de emisiuni a fost reînnoită de Sándor Gáspár în anul 2006, de atunci au fost realizate peste 150 de interviuri, emisiunea are loc din două în două săptămâni. În emisiunile rubricii Istoria vie (1990-1999), în redactarea lui Béla Tóth, au fost prezentate abuzurile regimului comunist. Mai multe memorii au apărut şi în tipar. În Jurnalul literar şi artistic (1958-1985) redactat de Ferenc Vincze, apoi de János Lukács şi de Miklós Kund Nagy, au fost prezentate toţi scriitorii maghiari proeminenţi din România. Emisiunile realizate pentru diferite grupuri ţintă au devenit foruri publice. Un mare succes a avut emisiunea pentru copii intitulată Postás Jankó (Ionuţ poştaşul, 1959-1985, redactat de Éva Lázár, cu concursul marionetistei Katalin Nagy). Curcubeul a fost un for al tineretului între anii 1960-1985, redactat de Emese Jászberényi, iar din anul 1980 de Sándor Gáspár. În anul 1990, emisiunea a fost reluată sub denumirea Despre tineri, pentru tineri, la început redactat de Edit László, apoi, din anul 1994, de Emese Szabó şi Dénes Kiss. În anul 2002 emisiunea a fost desfiinţată. Radio Târgu-Mureş a avut rol important în transmiterea evenimentelor din februarie-martie 1990: manifestaţia cu luminări, confruntările din martie şi evenimentele ulterioare au fost prezentate pe baza înregistrărilor sonore directe. În anul 1990, în cadrul spaţiului de emisie recent aprobat, a fost introdusă o oră de emisiuni comerciale în a cincia oră, restul spaţiului rămânând în sfera serviciului public. Între anii 1991-1999 accentul a fost pus pe dezvoltarea emisiunilor distractive. În 1999, grila de program a fost schimbată, emisiunile informative au devenit dominante.Din punct de vedere tehnic, radioul s-a dezvoltat treptat, din anul 1990 a început achiziţionarea calculatoarelor, cu toate acestea şi în anul 2000, când s-a trecut la procesarea digitală a sunetului, încă se mai foloseau câteva magnetofoane ruseşti de marcă MEZ, fabricate în 1960.Arhiva sonoră a Radio Târgu-Mureş păstrează 150 înregistrări de piese de teatru în limba maghiară şi 50 în limba română din perioada de până la 1985. Au fost prezentaţi toţi actorii teatrelor maghiare din Transilvania, precum şi studenţii absolvenţi ai academiei de teatru, în emisiunea Anul patru se prezintă. În studioul de la Radio Târgu-Mureş a fost înregistrat Csipike (Cipi) romanul-basm al lui Sándor Fodor, în interpretarea trupei teatrului de păpuşi din Miercurea Ciuc. Radioul a editat şi o colecţie de casete audio, îngrijită de Emese Jászberényi: Albă ca zăpada şi cei şapte pitici, Csilicsali Csalvári Csalavér, Hänsel şi Gretel, Toldi, Vrăjitorul din Oz, precum şi o colecţie de cântece populare interpretate de Gábor Madaras. Cu ocazia aniversării a 40 de ani de la înfiinţare, Radio Târgu-Mureş a publicat albume comemorative în limbile română şi maghiară. În anul 2002 a apărut un CD cu titlul András Sütő la 75 de ani, pe care au fost înregistrate felicitările sonore adresate scriitorului (editor: Sándor Gáspár). Emese Jászberényi a editat din înregistrările păstrate în arhivă o culegere a emisiunii de istorie locală pentru tineret, difuzată între anii 1973-77 cu titlul La plimbare prin Târgu-Mureş (I-V). Responsabilii emisiunilor în limba maghiară au fost Ferenc Papp şi Gyula Gál în 1958, Sándor Oroján între anii1959-1978, Liviu-Lajos Sebestyén şi Olga Gombos în anii1978-1979, Zoltán Gidófalvi între anii 1979-85, Sándor Gáspár în 1990-1991, Emese Jászberényi între 1991-1999 şi Melinda Borbély începând din anul 1999. Membrii redacţiei fondatoare au fost: Ernő Jakab, Manyi Jakab, István Kovács (1958-80), Györgyi Kozma (1960-1985), Mátyás Kozma (1958-1960), Éva Lázár (1958-84), János Lukács (1958-85), Árpád Sós (1958-79), Ferenc Vincze (1958-66), Erzsébet Zoltán.Pagina web a radioului este www.radiomures.ro. Emisiunile sunt difuzate şi prin internet, numeroase emisiuni fiind arhivate pe internet.