listare

trimite prin

Biserica greco-catolică „Naşterea Maicii Domnului”, Timişoara
Ultima actualizare:  2010-03-18
Autor:  Sarkadi Nagy Emese
Tradus de:  P. Kovács Klára



Date despre monument
Adresa: Piaţa Suluţiu Sterca Al.
Cod: TM-II-m-A-06165
Datare: 1764-1765

Date istorice

Biserica a fost construită între 1764 şi 1765 pentru comunitatea catolică din cartierul Fabric al Timişoarei. Sarcinile liturgice erau îndeplinite iniţial, până în 1780, de către călugări franciscani, ulterior acestea fiind preluate de preoţii diocezei de Cenad.

 

Spre finele veacului al XIX-lea locaşul devenise neîncăpător, drept urmare s-a înfiinţat o asociaţie, care a procurat prin organizarea unor colete fondurile necesare iniţierii construcţiei unei biserici noi. În contextul celebrării unui mileniu de existenţă a statului maghiar autorităţile orăşeneşti au contribuit la iniţiativa bisericii prin decizia de a ridica un locaş nou, demn de rangul urbei. Edificiul neoromanic, cunoscut şi în zilele noastre drept Biserica „Millenium" din Fabric, s-a construit la cumpăna veacurilor XIX-XX, locaşul vechi fiind cedat Bisericii Greco-catolice. În perioada dintre 1949 şi 1990 acesta din urmă era în folosinţa comunităţii ortodoxe, fiind retrocedat Bisericii Greco-catolice doar după 1990. Ultima renovare a monumentului a avut loc în 1998.


Descrierea edificiului

Biserica barocă cu planul dreptunghiular şi absida în formă de potcoavă se situează în cartierul Fabric din Timişoara, pe colţul străzilor Suluţiu şi Comăneşti. Faţada vestică a edificiului este dominată de turnul scund cu coiful învelit cu tablă, care marchează axul porţii. Pilaştri suprapuşi compartimentează faţada în patru axe. Ferestre oarbe încheiate în segment de cerc decorează axele laterale. Poarta bisericii aflată în axul central se caracterizează printr-un ancadrament cioplit în piatră, încheiat în segment de cerc, evidenţiat printr-un bolţar median aparent. Porticul cu acoperişul arcuit, sprijinit pe coloane a fost ridicat în faţa porţii în secolul al XX-lea. Bolţarul trapezoidal al ancadramentului poartă inscripţia „MARIA" - trimitere la hramul bisericii - şi anul construcţiei: „1765". Deasupra porticului remarcăm o fereastră ovală. Nivelul inferior al faţadei este încoronat de un brâu bogat profilat, accentuat în dreptul capitelurilor pilaştrilor. Corpul turnului care se înalţă deasupra intrării este flancat deasupra cornişei de cele două frontoane baroce cu volute, decorate, atât la pornirea arcului volutei cât şi pe partea superioară, cu urne de piatră. Faţada turnului prezintă la acest nivel o fereastră scundă, încheiată în segment de cerc, iar la nivelul superior câte o fereastră largă, încheiată în arc semicircular pe toate cele patru faţade ale acestuia. Corpul turnului este încoronat de o cornişă arcuită în dreptul orologiilor, deasupra căreia se înalţă coiful învelit cu tablă. Nava dreptunghiulară a bisericii are acoperişul în două ape. Faţadele laterale ale navei sunt încoronate de o cornişă, suprafaţa simplă a pereţilor fiind articulată de câte trei ferestre cu închiderea în segment de cerc. Pe latura nordică şi sud-estică a corului remarcăm câte o fereastră identică cu cele ale navei. Pe latura sudică a bisericii, la racordarea corului şi a navei se află sacristia de plan dreptunghiular. Pe faţada estică al acesteia a fost deschisă o fereastră dreptunghiulară, iar faţadei sudice i se racordează un spaţiu anex mic, de plan dreptunghiular, cu acoperişul într-o apă. Acest spaţiu înglobează uşa sacristiei, respectiv o fereastră pătrată, minusculă situată deasupra deschiderii.

 

Nava bisericii este tăvănită. Partea vestică a acesteia este marcată de tribuna sprijinită pe stâlpi masivi, caracterizată de câte trei arcade cu închiderea în formă de mâner de coş dispuse pe două niveluri. Cele trei unităţi spaţiale de sub tribună poartă bolţi semicilindrice. (Câte o scară în spirală pornea odinioară din colţul nord-vestic respectiv sud-vestic de sub tribună. Acestea au fost însă înlăturate ulterior.) Corul bisericii, situat în capătul estic al locaşului, se compune dintr-o travee îngustă, acoperită de o boltă semicilindrică, respectiv absida încununată cu o calotă.

 

Pe zidul nordic al navei, în faţa arcului de triumf se află amvonul original, de culoare albă şi aurie, conservat aproape intact. Aceasta este singura piesă păstrată din mobilierul liturgic baroc al bisericii, celelalte fuseseră îndepărtate de comunitatea ortodoxă. Iconostasul amplasat în dreptul arcului de triumf datează din preajma anilor 1910-1920. Pictura interioară, opera fraţilor Millthaler din Timişoara, a fost realizată în ultimul deceniu al secolului trecut.


Bibliografie selectivă
• Szmida Lajos, A Temesvár-Gyárvárosi Milleniumi R.K. Templom Története, Temesvár, f.a., pp. 27-33.


Discuţie

imagini

includere într-o altă pagină