listare

trimite prin

Biserica Sfânta Ana, Oradea
Ultima actualizare:  2011-02-11
Autor:  Pál Emese
Tradus de:  Mihály Melinda



Date despre monument
Adresa: str. Republicii nr. 4.
Cod: BH-II-m-B-01074
Datare: 1771–1774, transformări: 1858

Date istorice

Ansamblul de clădiri ale fostei mănăstiri a călugăriţelor ursuline ce înglobează şi biserica cu hramul Sfintei Ana se află la intersecţia străzii Principale (azi str. Republicii) cu strada Călugăriţelor (azi str. Moscovei). Ordinul ursulinelor s-a stabilit în Oradea cu sprijinul lui István Szentzy, abate de Babolcsa şi canonic al episcopiei de Oradea. În anul 1771 abatele a cumpărat o casă de pe strada Principală pentru nevoile ordinului şi a donat 20.000 de forinţi pentru întreţinerea unei şcoli de fete. Abatele Szentzy a transformat casa în valoare de 8.000 forinţi într-o mănăstire, adăugând o nouă aripă cu şapte axe dinspre strada Principală. Concomitent cu construirea mănăstirii a început şi ridicarea unei mici capele. Lucrările de construcţie ale mănăstirii au fost probabil finalizate în mare parte în toamna anului 1772, deoarece la data de 13 septembrie a aceluiaşi an au sosit deja primele călugăriţe din Caşovia(Kosice), fiind primite în încăperile mănăstirii în cadrul unei festivităţi religioase. Biserica, prevăzută cu un turn de lemn de dimensiuni reduse, a fost terminată în anul 1773, fiind sfinţită la data de 29 octombrie 1774.



 

Biserica şi mănăstirea au suferit mai multe modificări la mijlocul secolului al XIX-lea. Prepozitul capitular László Györffy a comandat ridicarea unui turn din piatră în locul turnului din lemn degradat, dând dispoziţii deasemenea pentru zugrăvirea bisericii, construirea a trei altare şi a unui amvon pentru mobilarea edificiului renovat. Concomitent cu aceste lucrări clădirea mănăstirii şi faţada principală a bisericii au primit o refaţadizare în stilul.


Descrierea edificiului

Biserica compusă dintr-o navă şi un turn racordat faţadei de sud au fost refaţadizate în mijlocul secolului al XIX-lea în stilul romantismului goticizant. Nava este prevăzută cu un fronton triunghiular treptat, decorat cu motive asemănătoare mulurilor. Aceleaşi motive caracterizează şi frontonul aflat deasupra portalului cu închidere în arc frânt. Faţada este străpunsă de o fereastră circulară, de dimensiuni reduse şi o rozasă încadrată de un câmp adâncit în planul faţadei, câmpul fiind decorat în colţuri cu muluri oarbe. În luneta portalului cu închidere în arc frânt se află o placă triunghiulară, inscripţionată cu un cronostih ce datează construirea bisericii: „AeVI/ternI Dei/ CVLtVI, et bea/tae Annae honorI, sV/peris faVentibVs, eXtrVI feCit/ StephanVs SzentzY, Abbas BaboLChen/sis, Cantor et CanonICVs VaraDIensIs” (1773). Turnul bisericii este articulat cu ferestre cu închidere în arc frânt, ferestre circulare de diferite dimensiuni, şi o fereastră oarbă încadrată de benzi plate din tencuială. Nivelul superior aflat sub coif are deasemenea o structură treptată.

 

În capătul navei se află tribuna orgii, boltită cu bolţi semicilindrice. Nava este acoperită cu boltă a vela, specifică arhitecturii baroce, corul fiind boltit cu boltă semicilindrică cu penetraţii.

 

Biserica este înzestrată cu trei altare şi un amvon de factură neobarocă realizate la mijlocul secolului al XIX-lea, toate fiind vopsite în culoare albă, şi pe alocuri aurite. Pe pictura altarului principal apare figura lui Ioachim, a Sfintei Ana şi a Mariei, reprezentaţi în binecunoscuta scenă a Educaţieie Mariei. Structura altarului cuprinde întreaga lăţime a corului. Nişele acestuia sunt decorate cu statuile Sfintei Barbara, aflată pe frontonul altarului, în partea dreaptă apare figura Sfântului Iosif, iar în stânga Sfântul Ştefan protomartirul. Pictura altarului secundar din dreapta prezintă scena morţii Sfântului Iosif, iar cel din stânga cea a Cinei cele de taină. Pe laturile tribunei orgii au fost aşezate sculpturile Sfântului Grigore cel Mare şi al Sfântului Augustin. Vitraliile corului reprezintă figura Mariei Immaculata, prevăzută cu inscripţia: „In Honorem Immaculatae Virginis Mariae dicat Joannes Zeley Prepositus et Canonicus 1888”. Bolta navei este decorată cu pictura murală reprezentând Înălţarea Maicii Domnului, iar celelalte suprafeţe ale bolţii sunt decorate cu diverse motive vegetale barocizante.

 

După toate probabilităţile din decoraţiile originale baroce ale bisericii sau mănăstirii făceau parte cele trei picturi în ulei păstrate în colecţia episcopiei romano catolice din Oradea. Prima dintre ele este opera din 1772 a pictorului vienez Johann Michael Millitz, şi reprezintă momentul ctitoririi bisericii şi mănăstirii, printr-o scenă în care apare canonicul István Szenczy, prezentând diploma fondării superioarei figurate în grupul călugăriţelor ursuline. O altă pictură înfăţişează pe fondatoarea ordinului ursulinelor, Sfânta Angela Merici de Brescia, îngenunchiată în faţa unui crucifix amplasat pe o masă; pe lângă acestea colecţia păstrează şi o pictură cu reprezentarea Sfintei Ursula.

 

 Biserica Sfânta Ana este exemplul tipic al stilului goticizant caracteristic perioadei de după anul 1850, având faţade ornamentate cu detalii geometrice şi cubice, în opoziţie cu modul de tratare mai dezinvolt şi mai răspândit al manierei romantismului goticizant. Faţada bisericii este asemănătoare faţadei bisericii reformate din Novi Sad, unele elemente ale acesteia fiind similare cu decoraţia bisericii parohiale din cartierul Velenţa din Oradea, construit la comanda episcopului Ferenc Szaniszló.


Bibliografie selectivă
Biró, József, Nagyvárad barokk és neoklasszikus művészeti emlékei, Budapest, 1932, p. 77–78.
Komárik, Dénes, A gótizáló romantika építészete Magyarországon, în: Építés-Építészettudomány, vol. XIV, nr. 3–4, Budapest, 1982, p. 275–321.
Péter, I. Zoltán, Nagyvárad római katolikus templomai, Nagyvárad, 1992, p. 84–89.
Péter, I. Zoltán, Nagyvárad 900 éves múltja és épített öröksége, Nagyvárad, 2005, p. 160–161.
Péter, I. Zoltán, Mesélő képeslapok. Nagyvárad 1885-1915, Nagyvárad, 2002, p. 59–60.
Sabău, Nicolae: Metamorfoze ale barocului în Transilvania. II. Pictura. Cluj-Napoca, 2005. 267–272.


taguri

, mănăstire

Discuţie

imagini

includere într-o altă pagină