listare

trimite prin

Ansamblul bisericii şi gimnaziului piarist, Timişoara
Ultima actualizare:  2010-03-18
Autor:  Sarkadi Nagy Emese
Tradus de:  Dezső Éva



Date despre monument
Adresa: Str. Piatra Craiului – Piaţa Horaţiu – Bd. Regele Ferdinand I. – B-dul Republicii
Cod: TM-II-a-A-06159
Datare: 1907–1909

Date istorice
Gimnaziul Piarist care funcţiona la Sântana (judeţul Arad), în urma dispoziţiilor împăratului Josif al II-lea, în 1788 este strămutat la Timişoara în mănăstirea franciscanilor bosniaci. Datorită spaţiului insuficient de aici, ordinul piarist iniţiază construirea unei clădiri mai largi pentru o şcoală cu opt clase. În anul 1909 în baza proiectului elaborat de arhitectul şef al Timişoarei László Székely şi arhitectul budapestan Sándor Baumgarte, în decurs de un singur an, se construieşte ansamblul de clădiri cuprinzând gimnaziul, internatul şi mănăstirea. Capela aparţinând ansamblului se ridică în următorii trei ani, sfinţirea având loc la data de 20 ianuarie 1912. Pe parcursul celui de al doilea război mondial, clădirea este preluată de armata germană, apoi de armata română şi sovietică, timp în care dotările gimnaziului sunt nimicite aproape în totalitate. Dictatura comunistă a desfiinţat gimnaziul piarist prin legea învăţământului din 1948, iar clădirile şcolii au fost naţionalizate. În urma schimbărilor survenite în 1989, a apărut posibilitatea reînceperii învăţământului religios, astfel în 1992, Eparhia de Timişoara a deschis porţile Liceului Teologic Romano Catolic „Gerhardinum".

Descrierea edificiului

Amplasat în apropierea centrului urban, ansamblul unitar al clădirilor ce se desfăşoară în jurul unei curţi interioare triunghiulare, este delimitat de strada Piatra Craiului, de Bulevardul Regele Ferdinand I. şi de Bulevardul Republicii, având faţada principală (aripa actuală a Liceului Gerhardinum) spre Piaţa Horaţiu. La intersecţia străzii Piatra Craiului cu Bulevardul Regele Ferdinand, pe direcţie diagonală, se află capela cu planul în cruce greacă, formând unul dintre colţurile triunghiului şi faţada căreia se îmbină organic cu faţadele celorlalte părţi ale ansamblului. Accesul în capelă are loc din stradă, partea opusă, formată de corul trilobat este orientată spre curte. La intersecţia laturii transeptului dinspre strada Piatra Craiului cu corul capelei, s-a construit o mică sacristie, de unde porneşte un coridor îngust spre aripa de clădire la strada Piatra Craiului, astfel între această aripă şi latura bisericii s-a format o mică curte interioară. În spatele turnul de plan pătrat, cuprinzând şi intrarea principală în capelă s-a realizat o articulaţie spre navă, care este flancată de două turnuri cilindrice acoperite cu coifuri conice.

 

Faţadele aripilor de clădire sunt simetrice, fiind marcate de pavilioane cu acoperişuri tip mansardă. Aripa principală spre piaţa Horaţiu, incluzând şi intrarea principală este compusă din trei segmente. Segmentul central, un pavilion impozant pe trei axe este precedat de o construcţie cu balcon, având la parter doi pilaştrii puternici, iar în mod corespunzător, la etaj, coloane îngemănate. Deasupra cornişei cu traseu frânt, încheiat în segment de cerc, se ridică un fronton înalt, penetrat de o fereastră tripartită de contur arcuit. Axele dintre pilaştrii au câte o fereastră dreptunghiulară, iar central uşa intrării principale, cu o fereastră de formă neregulată deasupra sa. Intrarea este flancată de coloane scunde şi groase. Deasupra intrării, la etaj se deschide un balcon larg cu parapet zidit traforat. În axele faţadei de la etaj sunt goluri de mari dimensiuni, cu închidere în segment de cerc (cea centrală fiind mai lată), dublate la partea superioară de câte o fereastră circulară având diametrul cât lăţimea golurilor inferioare. Segmentul central al faţadei principale se continuă în dreapta şi în stânga simetric cu câte un segment de o singură axă, având la parter ferestre dreptunghiulare cu colţurile superioare teşite, iar la etaj ferestre dreptunghiulare cu închidere în segment de cerc, dublate de ferestre circulare aidoma axelor marginale din segmentul central al faţadei. Ferestrele circulare sunt accentuate de un brâu arcuit, deasupra căruia, faţada este penetrată de trei ferestre circulare mărunte. Şi în cazul acestor segmente, faţadele se încheie într-o cornişă puternică, având la bază un şir de console, fiind continuat în retragere cu un fronton de forma celui din segmentul central, dar cu dimensiuni proporţional mai mici şi penetrat de o fereastră circulară. Acoperişul înalt, de tip mansardă accentuează caracterul pavilionar al acestei părţi de clădire.

 

Pavilionul intrării principale este articulat de aripile spre bulevardele adiacente, cu câte un corp de clădire pe trei axe. La parter sunt ferestre îngemănate cu închidere semicirculară, încadrate de ancadramente tencuite cu ornamente vegetale. Golurile dreptunghiulare îngemănate de la etaje, sunt încadrate de chenare comune în fiecare axă, imprimând faţadei o ritmare verticală. Segmentele arcuite se încheie cu cornişă urmată de un parapet, prezentând încheiat la partea superioară într-un şir de arce. Aripa aferentă bulevardului Republicii se compune din trei segmente de faţadă, articulaţia fiind urmată de o construcţie pavilionară pe trei axe care este proeminentă faţadei precum un rezalit şi se încheie într-un fronton arcuit, retras şi acoperiş înalt de tip mansardă. În continuare se desfăşoară segmentul median mai simplu, având trei axe, apoi sala de gimnastică pe parter, cu acoperişul în două ape. Faţada sălii de gimnastică este penetrată de cinci goluri cu închidere semicirculară, deasupra cărora se desfăşoară arce profilate din tencuială, cuplate între ele, formând o suită de semicercuri.
Faţada simetrică, bine ritmată a faţadei aferente aripii de pe bulevardul Ferdinand, este construit pe 3+4+4+3+4+4+3 axe, în aşa fel ca segmentele cu câte trei axe să formeze rezalitele construcţiilor pavilionare, accentuate de frontoane trilobate stilizate şi acoperiş înalt de tip mansardă. Aspectul general, ritmul şi decoraţiile faţadelor spre bulevarde este identică; Ferestrele de la parter au închidere semicirculară cu arce profilate la partea superioară, cuplate între ele, sub ferestrele de la etajul întâi se întinde parapetul susţinut de console, din care se ridică în dreptul interaxelor pilaştrii cu decoraţii geometrice. La nivelul demisolului în fiecare axa se găseşte câte o fereastră dreptunghiulară mai mică, cu colţurile superioare rotunjite.

 

Aripile din strada Piatra Craiului, respectiv de pe bulevard sunt articulate de turnul de colţ a capelei, prin segmente de faţadă descrescânde în linie ondulată. În interior, aceste segmente cuprind coridoare pe ambele niveluri. Faţadele sunt penetrate de goluri cu închidere semicirculară, dispuse pe alocuri câte două sau chiar câte trei, încadrate cu profile tencuite. Colţurile turnului sunt sprijinite de câte un contrafort dispus după direcţia diagonală, încadrând portalul complex al capelei. Portalul cu închidere neregulată este înglobat într-o nişă compusă dintr-o pereche de pilaştrii legaţi de un arc în acoladă, iar ancadramentul compus pe coloane cu capiteluri compozite stilizate se încheie cu un profil decorat cu palmete. Deasupra portalului în nişă, s-a format un fronton trilobat, ocupat de două capete de putto în relief.

 

Faţada turnului, deasupra intrării principale, este penetrată de trei goluri mai mici cu închidere semicirculară, urmate de un câmp tencuit de formă trilobată, cuprinzând o rozetă cu patru goluri radiale în forma golurilor de tragere. Ultimul nivel al turnului, dispune pe fiecare latură de câte o fereastră cu închidere trilobată, a cărei zonă de parapet este tratată ca un balcon, sprijinit de console. Deasupra acestor ferestre, în acelaşi câmp tencuit, sunt amplasate cadranele orologiului. Turnul se încheie cu o cornişă susţinută de console, peste care în retragere se înalţă un fel de parapet în arc convex, având la colţuri coloane scunde cu capiteluri simple, şi goluri înguste traforate de înălţimi diferite. Arcul convex al parapetului se leagă în mod organic cu volumul coifului de piatră de formă piramidală curbată.
În continuarea articulaţiei prezentate pe strada Piatra Craiului, faţada este compusă pe 3+3+5+3+3 axe.

 

Alcătuirea faţadei şi detaliile sunt asemenea faţadei anterior prezentate. În cadrul segmentului central de cinci axe cu proeminenţă de rezalit, cele trei axe mediane sunt tratate unitar cu decoraţiuni de tencuială comune. Astfel balconul greoi de la etajul întâi are un parapet traforat din piatră, unificând axele mediane. Ca şi în cazul faţadei la bulevardul Ferdinand, ferestrele de la parter au închidere semicirculară, cele de la etajul întâi, sunt dreptunghiulare, iar la etajul al doilea au colţurile superioare rotunjite. În axa centrală a parterului se află accesul principal ala acestei aripi, fiind cuprins cândva între coloane cu capiteluri compozite, singurele elemente păstrate parţial. Deasupra porţii se află o fereastră dreptunghiulară cu colţurile superioare rotunjite, cuprinsă între două ferestre arcuite. În interax sunt postaţi pilaştrii pe înălţimea ferestrelor, având capiteluri ornate cu motive vegetale. Faţada segmentului este încoronată de un fronton cu închidere trilobată, susţinută de cornişa pe console,comună întregii clădiri.

 

Segmentul central de cinci axe, se continuă în dreapta şi în stânga simetric cu câte un segment pe trei axe, penetrate de goluri împerecheate, cu ornamente similare segmentului corespunzător de pe strada cealaltă. Segmentele marginale cu trei axe formează din nou pavilioane, după regulile de la celelalte pavilioane. Tipologia ferestrelor şi a decoraţiilor de tencuială, nu diferă nici aici, pe fronton se găseşte însă un medalion central decorat cu ornamente de tencuială şi două cartuşe cu forme arcuite.
Faţada spre lotul vecin este un calcan acoperit de viţă de vie sălbatică.

 

Spre curtea interioară faţadele sunt de asemenea impozante, datorită volumetriei şi în mai mică măsură decoraţiilor. Pavilionul cu intrarea principală din strada Horaţiu prezintă cea mai expresivă faţadă şi spre curte. Rezalitul central cu o axă este flancat simetric de porţiuni arcuite cu câte o axă, urmat de un segment drept cu două axe caracterizate de ferestre îngemănate, apoi două segmente cu câte şase axe pe plan semicircular (cuprinzând şi curţi de lumină). Segmentele sunt accentuate de frontoane triunghiulare. Lipsa frontoanelor foarte înalte de pe faţadele stradale, aici lasă privirea să pătrundă mai bine în volumetria elegantă a acoperişurilor penetrate de ferestre tip ochi de bou. Ansamblul este continuat spre sala de gimnastică cu o axă, cuprinzând casa de scară, accentuată de un turn central de plan pătrat. Faţada spre curte a sălii de sport este identică cu cea stradală. Segmentele celorlalte faţade sunt relativ simple, dar şi aici sunt proeminente zonele aferente pavilioanelor, cu tipuri de ferestre conforme faţadelor principale dar mai puţine şi decorate mai reţinut. Segmentele dintre rezalite au goluri dreptunghiulare simple.

 

Capela prezintă spre curte corul cu închidere trilobată, cu o fereastră centrală de formă ovală Faţada corului se încheie cu o cornişă cu console formate de un şir de arcade în axele cărora sunt goluri mici, înguste. Din sacristia adosată peretelui sacristiei, porneşte un coridor care o leagă cu aripa din strada Piatra Craiului. Faţada coridorului spre curte este tratată cu striuri orizontale la capătul căreia se află o singură fereastră îngustă,cu închidere semicirculară.

 

Ornamentica interioarelor oglindeşte caracterul original al ansamblului de clădiri. Cele două casa de scară impozante sunt amplasate în pavilionul intrării principale dinspre piaţa Horaţiu, respectiv în rezalitul din strada Piatra Craiului. Planşeele casei de scară sunt susţinute de pilaştrii cu capiteluri decorate cu ornamente geometrice şi vegetale, completate pe alocuri de ghirlande şi capete de putto, poleite cu mare măiestrie. Balustradele unduite ale rampelor de scară se integrează în ornamentica ansamblului. Încăperile au tavane plane decorate cu cartuşe arcuite, respectiv bolţi cilindrice mai plat. Căptuşelile originale ale golurilor s-au păstrat sporadic, acestea au colţuri rotunjite şi unele închideri în segment de cerc. Spaţiile de circulaţie au pardoseli de mozaic.

 

Compoziţia interioară a capelei, decoraţiile albe şi poleite, valorifică mai răspicat sistemul de motive ornamentale întâlnit în tot ansamblul de clădiri. Spaţiul interior al capelei se accesează printr-o articulaţie cu trei traveei, de unde pornesc coridoarele spre aripile clădirii. Din această articulaţie, printr-o uşă se intră în spaţiul capelei de plan în formă de cruce greacă, peste uşă este o galerie.
Spaţiul central de plan pătrat este delimitat spre braţele crucii de arce de triumf susţinute de perechi de coloane scunde şi groase. Las colţuri, între coloane, pe direcţie diagonală se găsec nişe cu statuile lui Hristos, a Sfintei Marii, a Sfintei Elisabeta şi a Sfântului Ladislau. Laturile braţelor crucii sunt penetrate de ferestre cu vitralii, acestea au închidere semicirculară, încadrate de coloane cu capiteluri cu ornamente vegetale, iar ambrazura arcului de închidere este decorată cu motive florale, preluate din ornamentica populară maghiară. Alte elemente arhitecturale, precum coloane, console, brâuri din capelă sunt decorate similar.

 

Spaţiul central este acoperit cu o cupolă, suprafaţa pandantivelor fiind pictate de Josif Ferenczy, cu scene din viaţa lui Sfântu Iosif de Kalazan.

 

În detaliile altarelor laterale din transept se regăsesc întru-totul principiile compoziţionale şi decoraţiile caracteristice întregii clădiri. Basoreliefurile altarelor sculptate în marmură albă, reprezintă scena cu Hristos pe muntele măslinilor, respectiv Sfântu Iosif de Kalazanc printre copii. Lumina pătrunde prin ferestre circulare, amplasate deasupra altarelor,. Altarul principal tripartit cu închidere semicirculară reprezintă drumul crucii, deasupra arcului central se ridică figura Mântuitorului crucificat, încadrat de figurile Maicii domnului şi a Sfântului Ioan. Pe pereţii capelei sunt expuse tablouri cu picturi în ulei, provenite din clădirile iniţiale ale ordinului, cele mai importante fiind datate din 1887, atribuite lui Alajos Fellegi. Aceste picturi îl reprezintă pe fondatorul ordinului, respectiv pe Sfântu Anton. Tot din biserica precedentă, demolată în 1912, provin două scaune ornate cu caracter de tron, aparţinând probabil stranelor preoţeşti, amplasate acum în transept.



Ansamblul impozant se încadrează în arhitectura caracteristică acestei regiuni de la începutului secolului al XX-lea, care îmbină motivele ornamentale geometrice şi vegetale ale stilului secession, cu elementele arhitecturii moderne. Totodată, aceste motive ornamentale denotă faptul, că această clădire a fost proiectată de unul dintre discipolii renumitului arhitect Ödön Lechner.

 


Bibliografie selectivă
Pfiffer Antal, A kegyes tanítórendiek temesvári társházának és főgymnáziumának története, Temesvár, 1890.
Temes vármegye és Temesvár sz. kir. város monográfiája. Szerk. Borovszky Samu Budapest, 1914. p. 170.
• Szekernyés János, A temesvári piarista rendház és gimnázium monográfiája. Temesvár, 2009.


Discuţie

imagini

includere într-o altă pagină