listare

trimite prin

Sinagoga neologă, Oradea
Ultima actualizare:  2011-02-11
Autor:  Pál Emese
Tradus de:  Mihály Melinda



Date despre monument
Adresa: str. Independenţei nr. 22.
Cod: BH-II-m-B-01054
Datare: 1877–1878

Date istorice

Creşterea accentuată a numărului evreilor din Oradea şi scindarea acestei comunităţi religioase au fost cauzele care au determinat construirea la sfârşitul secolului al XIX-lea a două sinagogi în oraş, a sinagogii neologe şi a celei ortodoxe. Comunitatea neologă s-a despărţit de cea ortodoxă în anul 1870, demarând imediat după acest fapt şi construirea unei sinagogi proprii. Concursul de proiecte a fost anunţat cu termenul de limită în iunie 1876, de către Societatea Sion. Primul premiu a fost câştigat de către inginerul-şef al oraşului, Dávid Busch, cu proiectul unei clădiri eclectice, cu influenţe orientale maure. L-au însărcinat cu executarea lucrării pe renumitul arhitect al oraşului, Kálmán Rimanóczy sr. Lucrările au avansat cu siguranţă foarte repede, deoarece construcţia începută în aprilie 1877 a fost deja încoronată în mai 1878 cu o cupolă. Steaua lui David a fost aşezată pe vârful cupolei la data de 5 iulie. Picturile murale ale interiorului se datorează pictorului din Caşovia (Košice) Mór Horovitz, orga tribunei aflată deasupra chivotului a fost realizată de constructorul de orgi local, István Jónás. Construirea sinagogii a durat un an şi jumătate, predarea edificiului fiind în data de 24 septembrie 1878. Cu această ocazie a fost editat un act fondator, în care s-a conturat destinaţia clădirii în următorul fel: “între aceste ziduri să se ţină slujbe demne de religiozitatea pură şi de progres, din amvon să se ţină predici despre religia şi morala purificată de zgura sofismelor, precum şi despre eternele doctrine ale naţionalităţii maghiare, despre patriotism, egalitate, fraternitate şi devotamentul faţă de rege şi dragostea de ţară”.

 

Clădirea a fost folosită de către comunitatea evreiască până la începutul anilor 1990, după această perioadă, starea imobilul neglijat s-a alterat simţitor. Adminstraţia locală a început renovarea clădirii în anul 2008. După ce lucrările vor fi terminate, sinagoga va găzdui o galerie de artă.


Descrierea edificiului

Sinagoga construită pe un plan dreptunghiular se află pe malul Crişului Repede, intrarea clădirii fiind dinspre strada Independenţei. Arhitectul clădirii a proiectat o clădire în stilul oriental maur, cu numeroase elemente eclectice, influenţat fiind de noile teorii din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, care accentuau originile orientale ale poporului evreu. Astfel sinagoga este încoronată de o cupolă bulbată, de mari dimensiuni, cu tambur poligonal, străpunsă de ferestre cu închidere semicirculară. Tamburul este articulat de ferestre delimitate de lesene, şi partea lui superioară este accentuată cu un şir de console, vârful cupolei fiind împodobit de steaua lui David.

 

 

Faţadele sunt relativ simple, acoperite cu tencuială vopsită în culoare verde şi alb. Faţada principală dinspre strada Independenţei, străpunsă de cinci axe de goluri este marcată de un rezalit central cu trei axe, articulat de câte un mănunchi de pilaştrii înalţi. În axa centrală a rezalitului se deschide intrarea încadrată de o pereche de coloane cu capiteluri decorate cu frunze, deasupra intrării se află o inscripţie în limba ebraică: “Construiţi o casă pentru mine iar eu voi locui între voi”. În axele laterale se află două deschideri mai înguste, cu închidere semicirculară, încadrate de câmpuri dreptunghiulare, adâncite în planul faţadei. În partea superioară a panourilor apare un decor din tencuială, specific arhitecturii maure, similar şirului de arcade, încadrate de motive vegetale. Ferestrele sunt prevăzute cu decoraţii ce seamănă cu mulurile gotice, în decoraţia cărora predomină elementele geometrice compuse din flori şi stele. Partea superioară a deschiderii centrale este ornată şi cu arabescuri. În axa centrală se deschide intrarea compusă din trei arcade, având coloane cu capiteluri decorate cu frunze. Această intrare era accesibilă doar bărbaţilor.

 

Axele laterale, mai scunde decât rezalitul central sunt străpunse deasemenea de ferestre cu închidere semicirculară, de mari dimensiuni, şi ferestre mai mici, simple, aflate sub cele menţionate. În partea superioară a axelor din flancuri se află panouri adâncite, dispuse orizontal, decorate cu ornamente regulate compuse din motive vegetale. Articularea faţadei este asigurată de brâul median şi de cornişa principală, care este ornamentată cu console înpodobite cu frunze de acant, deasupra cornişei fiind tablele cu legile lui Moise.

 

Faţada dinspre malul Crişului este identică cu faţada principală, cu excepţia axei dinspre stânga, unde găsim două ferestre de dimensiuni reduse, cu închidere semicirculară, şi o intrare cu închidere semicirculară sub acestea. Lângă intrare iniţial se afla o inscripţie în limba maghiară cu textul următor: “Intraţi pe porţile Lui cu laudă”.

 

Rezaliturile cu trei axe ale faţadelor de nord şi de sud sunt deasemenea străpunse de ferestre de dimensiuni mari, cu închidere semicirculară, decorate cu muluri geometrizante. Deasupra ferestrelor apar panouri dreptunghiulare, ornamentate cu motive vegetale aşezate într-o ordine regulată. Sub ferestre se deschide intrarea cu închidere semicirculară. Rezalitul este delimitat de câte o axă simplă, nearticulată.

 

Orientarea spaţiului interior este determinată de direcţia Ierusalimului, astfel majoritatea sinagogilor din Europa sunt orientate spre nord-est şi sud-vest. Accesul în spaţiul interior al sinagogii era posibilă bărbaţilor printr-un nartex de dimensiuni reduse, spaţiile destinate femeilor fiind tribunele. Interiorul are o decoraţie exuberantă, suprefeţele interioare fiind acoperite în întregime cu ornamente tipic orientale, iar în adâncimea zidului principal, orientat spre est (în ebraică: mizrah) este amplasat chivotul în care se păstra sulurile Torei, aceasta fiind asemănător unui cort pentru cununie. Pe arcul aflat deasupra chivotului se află tablele legilor lui Moise, care conţin primele cuvinte ale fiecărei legi. Conform ritului neolog, podiumul destinat citirii Torei (în ebraică: bima) se află în mod similar bisericilor creştine lângă peretele de est, în faţa chivotului, în opoziţie cu bimele poziţionate central ale sinagogilor ortodoxe. În interiorul bimei înconjurate cu un parapet din fier forjat se află masa pentru citirea Torei. Suporturile pentru lumânări din jurul bimei au dispărut în deceniile anterioare. Sub cupolă, pe o placă din piatră se află o inscripţie în limba maghiară şi ebraică: “a fost construit 1878”.


Bibliografie selectivă
Gazda Anikó, Zsinagógák és zsidó közösségek Magyarországon. Térképek, rajzok, adatok, Budapest, 1991.
Péter, I. Zoltán, Nagyvárad 900 éves múltja és épített öröksége, Nagyvárad, 2005, pp. 181–182.
Péter, I. Zoltán, Mesélő képeslapok. Nagyvárad 1885–1915, Nagyvárad, 2002, p. 188.


taguri

, sinagogă

Discuţie

imagini

includere într-o altă pagină