listare

trimite prin

Monumentul Fecioarei Maria şi al Sf. Ioan Nepomuc, Timişoara
Ultima actualizare:  2010-03-15
Autor:  Sarkadi Nagy Emese
Tradus de:  Kovács Zsolt



Date despre monument
Adresa: Piaţa Libertăţii f.n.
Cod: TM-III-m-A-06309
Datare: 1756 (1759?)

Date istorice
Monumentul comandat de teama unei epidemii de ciumă de către Congregaţia Sf. Ioan de Nepomuc, după unele informaţii în anul 1756, iar după altele în 1759, în Viena, este amplasată în Piaţa Libertăţii, aflată în imediata apropiere a pieţei centrale a oraşului istoric. Monumentul a fost sculptat în atelierul pietrarilor vienezi Wasserburger şi Blim pentru suma de 1189 florini, şi piesele sale au fost aduse din Viena pe Dunăre. Monumentul a fost inaugurat pe piaţa Eugeniu de Savoya(actuala Libertăţii), de unde a fost mutată în anul 1852 pe piaţa Blasiu, în faţa cazărmii Transilvania, în locul lui fiind ridicat un monument dedicat apărătorilor cetăţii Timişoara din luptele din 1849. Monumentul Fecioarei Maria este readus în locul ei original în 1971.

 


Descrierea edificiului

Monumentul cu secţiunea triunghiulară a fost amplasat pe un soclu, accesibil prin trei gradene. Din aceaşi gresie sunt cioplite ca şi soclul monumentului şi micii stâlpi baroci, care înconjoară monumentul.
Monumentul Sf. Ioan Nepomuk se aseamănă în mai multe detalii şi în alegerea unor reprezentări figurative cu monumentul Sfintei Treimi din Piaţa Domului. Cele trei colţuri ale postamentului sunt sprijinite de volute, ale căror intrados este decorat cu frunze. Pe suprafeţele dintre aceste volute apar reliefurile a trei scene importante din viaţa Sfântului Ioan de Nepomuc: spovedania împărătesei, Ioan de Nepomuc în faţa împăratului Wenceslaus şi aruncarea sfântului de pe podul praghez în râul Moldva.

 

Deasupra volutelor sunt amplasate trei statui ale unor sfinţi binecunoscuţi de pe coloanele de ciumă, Sebastian, Carlo Borromeo şi Sfântul Rocchus. Sfântul Sebastian apare legat de un copac, şi corpul său este străpuns de mai multe săgeţi. Carlo Borromeo apare în ornatul de cardinal, purtând pe cap pălăria specifică cardinalilor, şi ţine în mâna dreaptă atributul său, un crucifix, iar mâna sa stângă ţine pe piept deasupra inimii. Rocchus poartă tipicele veşminte a pelerinilor: o tunică scurtă, cizme lungi pe picioare şi o mantie legată pe piept şi decorată cu însemnul pelerinilor, scoica. În mâna stângă ţine o cârjă de pelerin. Coloana monumentului este sprijinit în spatele celor trei statui de volute; pe latura principală a monumentului, în faţa coloanei este înfăţişat figura Sfântului Ioan de Nepomuc îngenuncheat peste nori. Îmbrăcămintea lui este cel obişnuit, de canonic, capul lui este neacoperit. În mâna stângă ţine o tablă ex voto, iar cealaltă mână este ridicată la inimă. Crucifixul lui Nepomuc este ţinut de un putti aflat în dreapta lui. Pe coloana decorată cu nori apar în spatele sfinţilor mai mulţi putti aşezaţi pe nori, dar şi pe părţile superioare ale coloanei se disting capetele unor putti. Coloana este încoronată de figura Mariei, Regina Coeli (Regina Cerurilor). Ea stă pe globul terestru, şi calcă pe cornul lunii şi-l striveşte pe răul întruchipat de şarpe, în mână ţinînd crinul din fier forjat.

 

Monumentul Fecioarei Maria şi al Sf. Ioan Nepomuk din Timişoara este una dintre tipicele coloane de ciumă sau coloane a Mariei, din cauza marilor epidemii de ciumă amplasate frecvent pe pieţele centrale ale oraşelor din secolul al XVIII-lea. Reprezentările sale se înscriu perfect în iconografia specifică acestui tip de monument. Sfântul Ioan de Nepomuk a devenit cu puţin timp după canonizarea lui, încă în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, sfântul protector al Banatului, după aceasta fiind fondată şi la Timişoara Congregaţia Sfântului Ioan de Nepomuc. Accentuata amplasare a sfântului pe acest monument se datorează fără îndoială acestei congregaţii. Statuile şi reliefurile monumentului sunt incontestabil de o calitate foarte bună, reprezentând un nivel artistic mult mai ridicat ca de exemplu celelalte statui ale Sfântului Ioan de Nepomuc, cunoscute din micile oraşe ale regiunii. Pe lângă acestea, luând în considerare şi situaţia politică a vremii, originea lor vieneză este într-adevăr acceptabilă.


Bibliografie selectivă
• Temes vármegye és Temesvár sz. kir. város monográfiája, Szerk. Borovszky Samu, Budapest, 1914, p. 241.
• Tóth Ferenc, A Temesvár-belvárosi Mária szobor története. Egy temesvári történelmi műemlék, Temesvár, 1914.
• Juhász Kálmán - Adam Schicht, Der Hl. Johannes Nepomuk als Schuztpatron des Banates, în: Österreichische Zeitschrift für Volkskunde, NS XVIII, 1964, pp. 89-90.
• Adriana Buzilă, Trei monumente timişorene de sculptură barocă, în: Tibiscus Arta, Timişoara, 1974, pp. 47-52.
• Adriana Buzilă - Rodica Vârtaciu, Barocul în Banat, Timişoara, 1992, p. 11.
• Vlăsceanu, Mihaela, Reprezentări ale Sf. Ioan Nepomuk în sculptura barocă bănăţeană, în: Ars Transilvaniae 8-9, (1998-99), pp. 229-243.
• Nicolae Sabău, Metamorfoze ale barocului transilvan, I, Sculptura, Cluj-Napoca, 2002, pp. 193-194.

 



Discuţie